Cauze ale bolii, descriere, simptome
Problemele de aliniament articular şi periarticular, tonusul muscular deficitar sau suprasolicitarea articulaţiei genunchiului pot conduce la afectarea articulaţiei, a muşchiului cvadricipital și a tendonului acestuia. Se ajunge la apariţia unui sindrom dureros, însoţit sau nu de inflamaţie articulară, dar şi la insuficienţă musculară, cu instabilitatea genunchiului. Aceste probleme pot afecta persoane de toate vârstele, indiferent de sex, dar majoritatea pacienţilor cu suferinţă a genunchiului desfăşoara mai mult sau mai putin ocazional, activităţi sportive şi de agrement, precum fotbal, volei, tenis, schiatul. Se ridică întrebările: cum evoluează afecţiunea în sine, cum se stabileşte diagnosticul şi ce opţiuni terapeutice există?
Rotula este un os mobil situat pe faţa anterioară a genunchiului, ce continuă muşchiul cvadriceps, fiind învelit în tendonul acestuia, care se inseră la nivelul tuberculului tibial, aflat imediat sub genunchi. Prezenţa rotulei în grosimea tendonului creşte forţa muşchiului cvadriceps.
Factori agravanţi
Afecţiuni precum piciorul plat, valg, subluxatii congenitale ale rotulei, rotaţia tibiei şi a platoului tibial, dismetrie sau diferenţe de lungime ale membrelor inferioare, valg sau var al genunchiului, rotaţie din ax din articulaţia coxofemurală pot conduce la dezechilibre de încărcare la nivelul articulaţiei genunchiului şi a pârghiei reprezentatăde rotulă şi tendonul cvadricipital. Orice dezechilibru muscular al extremităţii inferioare poate avea un impact asupra muşchiului cvadriceps și afectează tendonul. Persoanele supraponderale sau cele cu obezitate pot avea probleme cu suprasarcina adăugată și dezechilibru muscular consecutiv, ceea ce va duce la tendinopatie cvadricipitală.
Forţa tendonului cvadricipital este direct proporţională cu numărul, dimensiunea și orientarea fibrelor de colagen care alcătuiesc tendonul. Suprasolicitarea este pur și simplu o neconcordanţă între sarcina aplicată sau stresul manifestat asupra tendonului şi capacitatea acestuia de a redistribui forţa. În cazul în care forţele care se manifestă asupra tendonului sunt mai mari decât rezistenţa sa structurală, atunci pot aparea leziuni. Microtrauma repetată aplicată la nivelul inserţiei tendonului muşchiului cvadricipital la nivelul tibiei poate depăşi capacitatea tendonului de a se vindeca. Detaşarea tendonului declanşează un raspuns inflamator care duce la tendinită. În situaţia cronică, tendinita cvadricipitală se numeşte tendinoză, situaţie în care se constată degenerarea şi/sau cicatrizarea fibroasă a tendonului.Aceste leziuni cronice ale tendoanelor sunt mult mai frecvente la sportivii de vârsta a doua.
Durerea tendinopatiei cvadricipitale se resimte în zona de la partea de jos a coapsei, chiar deasupra patelei, crescând în intensitate la mobilizarea genunchiului şi se însoţeşte de rigiditate articulară matinală sau după o perioadă lungă de repaus sau de inactivitate, precum și în timpul şi după exercitarea unor activităţi fizice. Dacă durerea se regăseşte sub nivelul rotulei, la locul de inserţie, avem de-a face cu apofizita tibială.
Diagnosticare
Radiografia poate evidenţia fracturi sau prezența depozitelor de calciu în muşchiul cvadriceps, fără să evidenţieze leziuni caracteristice tendinopatiei. Examenul ecografic mioentezoarticular sau de părţi moi, cum mai este numit, la fel ca şi rezonanţa magnetică (IRM), pot fi sugestive. Pot fi identificate şi rupturi de fibre musculare.
Tratament
Opţiunile terapeutice disponibile sunt reprezentate de tratamentul conservator şi de cel chirurgical. Tratamentul iniţial pentru tendinita cvadricipitală acută presupune repaus relativ la pat sau absolut prin purtarea unei atele sau a unei orteze de genunchi, medicamentaţie antiinflamatoare, inclusiv topice locale, precum geluri şi creme. Terapia fizicală poate ajuta în stadiile incipiente prin scăderea durerii şi inflamaţiei. Deosebit de utilă este aplicarea de gheaţă maximum 20 minute pentru a se evita vasodilatatia reflexă şi masajul cu gheaţă, stimularea electrică, precum și terapia cu unde scurte sau cu ultrasunete, pentru a diminua durerea și a limita inflamaţia. Căldura se va aplica doar în tendinoza cronică, sub formă de parafină, parafango, lampa sollux, IR, laserterapie. Kinetoterapeutul va prescrie exerciţii de întindere sau stretching şi de tonifiere musculară în vederea corectării oricăror dezechilibre musculare.
Şanse de vindecare
Tendinita cvadricipitală este o afectiune autolimitată, altfel spus, starea de repaus, modificarea pattern-ului de activitate şi terapia fizicalkinetică, cu reluarea treptată a activităţii fizice, pot conduce la refacerea tendonului. Recidiva este comună pacienţilor care nu realizează repausul tendonului cvadricipital pentru a se asigura o vindecare completă înainte de reluarea activitităţilor solicitante. Se recomandă program de kinetoterapie timp de patru până la şase săptămâni, pentru a se corecta dezechilibrele musculare şi a se îmbunătăţi funcţia mecanică cvadricipitală şi a permite pacienţilor să se întoarcă la nivelul lor anterior de activitate, fără simptome recurente.
Programe de recuperare în tendinopatia cvadricipitală
Afectarea tendonului sau tendinopatia cvadricipitală apare cel mai adesea ca urmare a tensiunilor manifestate la nivelul structurilor de susţinere a genunchiului. Alergarea, săriturile, startul rapid, schimbarea bruscă a direcţiei de deplasare dar şi opririle bruşte, contribuie la această afectare. Cea mai frecventă cauza este cea a solicitărilor excesive, în lipsa unui antrenament adecvat, din cadrul activităţilor sportive sau recreative. Pot exista cauze extrinseci, aşa cum poate fi solicitarea tendoanelor când purtăm o încălţăminte necorespunzatoare, antrenamentul neadecvat faţă de condiţia fizică sau activitatea fizică desfăşurată pe o suprafaţă prea dură, precum cimentul. Dintre factorii intrinseci, enumerăm vârsta, gradul de mobilitate dar și laxitatea articulară, dezalinierea sau dismetria segmentelor membrului inferior (picior, gleznă, genunchi, şold).
Proceduri kinetoterapeutice
Exerciţiile izometrice şi cele izotonice excentrice cresc capacitatea de formare a masei musculare şi ajută la prevenirea şi tratarea leziunilor, în special când se execută în lanţ cinematic închis. Aceasta se realizează în ortostatism (în picioare) pe podea, când se execută genunflexiuni, pe stepper sau în şezut pe un aparat pe care împingem presa contrarezistivă. Când lovim cu piciorul în mingie se consideră că este o mişcare făcută în lanţ cinematic deschis. La fel, când mobilizam greutăţi aplicate la extremitatea membrului. Nu se vor uita nici exerciţiile de mobilitate articulară sau flexibilitate. Talonetele introduse în pantof sunt deosebit de utile în echilibrarea lungimii segmentare şi minimizarea dezechilibrelor musculare. Înainte de începerea activităţii fizice este util un program de încălzire şi unul de revenire, la sfârşitul activităţii. Este bine să se cunoască limitele şi să nu se exagereze.
Când apelăm la intervenţia chirurgicală?
Chirurgia este rareori necesară, dacă măsurile recomandate până acum au eşuat. Chirurgia este concepută pentru a stimula vindecarea prin restabilirea alimentării cu sânge sau revasculare locoregională, prin îndepărtarea porţiunii tendinoase deteriorate, refacere chirurgicală cu remodelarea zonei, inclusiv osoase şi repaus ulterior. Procedurile artroscopice necesită spitalizarea doar de o zi.
Postoperator, terapia se concentrează pe controlul durerii şi limitarea inflamaţiei datorate intervenţiei. Kinetoterapeutul va alege exerciţii ce se adresează îmbunătăţirii mobilităţii articulare de mișcare a genunchiului, tonifiere active a musculaturii cvadricipitale, putând utiliza şi electrostimularea.genunchiului.
Sugestii referitoare la programul de recuperare prin tonifiere cvadricepsului, muşchi ce ajută la înlăcătarea, înzăvorârea sau stabilizarea genunchiului.
a) Exerciţii izometrice
Pot fi efectuate din decubit dorsal sau poziţia culcat pe spate. Se începe cu exerciţii active sau cu rezistenţă progresivă cu membrul inferior sănătos. Se contractă puternic cvadricepsul membrului inferior afectat 2-3 min. şi repaus 1 min. Ridicarea gambei de pe sol sau planul patului, genunchiul fiind extins. Sub genunchi se aşează un mic sac de nisip sau o perniţă de 8-10 cm, prin ridicarea gambei, se contractă puternic cvadricepsul. Mobilizarea activă a gleznei în toate sensurile. Ridicarea piciorului întins la verticală, revenire fără a aşeza piciorul pe planul de sprijin. Kinetoterapeutul cu o mână menţine coapsa pe sol apăsând pe cvadriceps, iar cealaltă mână o plasează sub călcâi. Pacientul încearcă să ridice, extins, membrul inferior. Idem ca înainte, dar piciorul execută o flexie puternică dorsală şi o inversie. Se ridică membrul inferior cu şoldul şi genunchiul în flexie, apoi se lasă pe sol cu genunchiul în extensie. Se execută rotaţii interne şi externe din articulaţia şoldului, corespunzator genunchiului afectat.
Din culcat pe burtă sau decubit ventral şi sprijin pe palme se execută îndoirea genunchiului afectat cu revenire pe sol. Ridicarea piciorului întins spre înapoi. Forfecarea picioarelor cu genunchii extinşi. Ridicarea piciorului corespunzator genunchiului afectat şi menţinerea poziţiei (10 timpi), revenire (10 timpi). Rotaţii interne şi externe din articulaţia şoldului, efectuate cu membrul afectat.
Din poziţia şezând, cu gamba în extensie, se execută contracţiile izometrice. Cu genunchii flectaţi, lipiţi unul de altul. Se comandă contracţia pentru extinderea gambei fără să se execute, continuând să se ţină genunchii strâns lipiţi. Ridicarea piciorului întins, depărtarea şi asezarea pe sol, revenire în poziţia de plecare. Ridicarea piciorului întins, depărtarea şi apropierea piciorului cu revenire pe sol.
Din poziţia în picioare sau ortostatism, în sprijin pe piciorul sănătos, membrul inferior afectat, cu genunchiul extins, se duce puţin înainte şi se execută contracţii izometrice.
b) Exerciţii cu contrarezistenţă
Din decubit dorsal, se execută extensia gambei faţă de coapsă, în timp ce kinetoterapeutul opune rezistenţă la nivelul treimii inferioare a gambei. Contrarezistenţa se va aplica la diverse grade de flexie a genunchiului.
În sprijin pe mâini şi pe genunchi, se extind genunchii ca să se ajunga în sprijin pe mâini şi vârfurile picioarelor.
La instalaţia cu scripete şi contragreutăţi sau cu benzi elastice, care se prind de gleznă, se trage genunchiul la piept cu revenire fără a aşeza piciorul pe planul de sprijin. Ridicarea piciorului întins la verticală, revenire fără contact cu solul.
Din decubit ventral, aceleaşi două exerciţii anterioare.
Din poziţia sezând, gamba sănătoasă peste cea a membrului afectat execută contrarezistenţa. Se fixează la nivelul gleznei greutăţi de valori progresive şi se ridică (extensia genunchiului) până apare oboseala musculară. În acest gen de exerciţiu forţa maximă solicitată cvadricepsului este de la flexia de 90 grade către 45 grade şi solicitarea descreşte pe masură ce se ajunge la extensia completă. Pentru cvadriceps, la adulţi, în cadrul încărcării progresive se poate ajunge la 12-15 kg. La sportivi şi mai mult.
Pentru câştigarea rezistenţei la efort se introduc exerciţii cu contrarezistenţa mai mica, dar care se repetă de foarte multe ori. Se recomandă: exerciţii la bicicleta ergometrică sau mers pe bicicletă, pe teren în pantă. De asemenea, genuflexiuni (până la 50% din flexia totală) cu sau fără fixarea gambelor printr-o chingă la spalier. Alergare înainte, înapoi sau lateral cu paşi uşor încrucişaţi etc. Alergare pe teren variat. Urcatul şi coborâtul scărilor.
Contact
Facebook Sef lucr. Dr. Georgiana-Ozana Tache
Blog Sef lucr. Dr. Georgiana-Ozana Tache
Carmina Minulescu
Buna. Am si eu o intrebare. Acum 10 zile de la o saritura mi-a sarit rotula spre exterior dar am indreptat imediat piciorul,fara sa cad jos. M-am dus in camera si mi-am pus orteza speciala si seara imi pun compresa, am mai luat o data la doua zile si antiinflamatoare. E a treia oara in 4 ani cand imi sare si de primele doua ori am purtat atela iar acum doar orteza. Pe zi ce trece puteam indoi ceva mai mult genunchiul cand stateam pe scaun. Se vede ca muschiul e cam atrofiat. Problema mea e ca nu pot indoi suficient genunchiul incat rotula sa fie aliniata pefect, ma gandesc ca e din cauza umflaturii si ca peste cateva saptamani voi putea. Nu am dureri,daca fortez rau simt o micuta durere in genunchi. Cat timp credeti ca o sa imi ia pana sa ma recuperez? Si credeti ca e normal sa nu pot inca indoi genunchiul incat sa mi se alinieze perfect rotula? Multumesc.
Dec. 11, 2015, 1:34 p.m.