Emilia Ţinţ Dr.
Personalitatea reprezintă totalitatea modalităţilor de răspuns comportamental vizibile în viaţa de zi cu zi a unei persoane, o totalitate care este de obicei stabil şi predictibilă (se poate anticipa). Atunci când acest comportament poate să difere mai mult decât se întâmplă la cei mai mulţi oameni, iar trăsăturile de personalitate sunt rigide (greu de adaptat) şi produc suferinţă individului şi celor din jur, se poate diagnostica o tulburare de personalitate.
Trăsăturile personalităţii patologice sunt persistente, într-o permanentă dezvoltare, individul respectiv având un istoric de dificultăţi îndelungate în principalele domenii ale vieţii (afectiv şi de muncă).
Unele mecanisme de apărare ale persoanei implică un comportament pasiv-agresiv faţă de alţii.
Astfel tulburarea de personalitate pasiv-agresivă se manifesta prin obstrucţionism, tărăgănare, încăpăţânare şi multă ineficienţă.
Comportamentul pacientului este dominat de atitudini negativiste, rezistenţă pasivă în faţa cererilor de a performa adecvat locului sau jobului său. Acest model comportamental începe din adolescenţă sau perioada de adult tânăr şi este prezent permanent în contexte sau împrejurări diferite, faţă de societăţi sau grupuri diferite.
Trăsăturile acestui comportament, considerat patologic, sunt:
- Rezistenţa pasivă în faţa îndeplinirii sarcinilor sociale şi ocupaţionale obişnuite de rutină, sau motivate material, la locul de muncă pe care şi l-a ales pacientul.
- Se plânge că este rău înţeles şi neapreciat de alţii, de şefi etc.
- Este supărat, îmbufnat şi certăreţ sau ostil cu toată lumea.
- Fără justificare sau logică, nerezonabil, critică şi observă ( este “pe fază”) cu atenţie mare, autoritatea (conducerea, patronii etc.).
- Este dornic să-şi exprime invidia şi nemulţumirea la adresa celor aparent mai norocoşi (chiar şi atunci când aceştia isi merita locul prin munca şi valoare evidenta).
- Afirma, exagerat de des, acuze de ghinion personal sau circumstanţe nefavorabile lui, în orice moment, dar mai ales în momentul asumării răspunderii unor rezultate mai mereu slabe în diverse domenii de viaţă (profesional sau personal) – oricum “este de vină altcineva sau lipsa de noroc”.
- Părerile personale, concepţiile pacientului alternează între sfidarea ostilă (de cele mai multe ori) şi remuşcări (uneori nerecunoscute altora).
- Se face clar diferenţa între cei care nu pot performa adecvat (nivel intelectual etc.) din motive obiective şi personalitatea pasiv-agresivă care rezistă cererilor de îndeplinire a responsabilităţilor.
Ca etiologie putem vorbi despre moştenire genetică, comportament învăţat prin model parental sau dificultăţi precoce în relaţia cu autoritatea (familie, societate).
În cadrul tratamentului apare opoziţia pacientului faţă de intervenţia psihiatrului.
Acesta trebuie să facă pacientul conştient de acest opoziţionism. Se intervine medicamentos şi suportiv, mai ales în cadrul complicaţiilor, care de obicei sunt tulburările depresive şi abuzul de alcool.
Carisa
Cum poate fi vindecata o persoana cu astefel de caracteristici...la domiciliu. Am o cunostinta care prezinta intocmai "simptomele" mai sus mentionate si nu ar accepta nici in ruptul capului sa mearga la psiholog.
Feb. 9, 2012, 10:21 p.m.