Unic prin profilul său în ţară, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie « Cantacuzino » constituie suportul tehnic de excelenţă în prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la om, prin activităţile sale definitorii complexe de cercetare, producţie, diagnostic microbiologic performant, servicii de sănătate publică şi învăţământ universitar şi postuniversitar.
Inclusă de mai multă vreme în categoria de risc de complicaţii şi deces, sarcina face încă obiect de controverse privind utilitatea şi efectul nociv al vaccinării antigripale asupra produsului de concepţie. Se incriminează încă de către unii ginecologi / obstreticieni efectul teratogen care este atribuit în general la mai multe vaccinuri fără ca această opinie să fie documentată ştiinţific. Se confundă în această abordare vaccinurile inactivate cu cele vii atenuate şi se exagerează, în cazul primelor, efectele secundare care ar contraindica vaccinarea.
În decizia vaccinării antigripale la gravide trebuie pornit de la evoluţia gripei la acestea, care este evidenţiată de foarte multe studii. Graviditatea implică modificări hemodinamice (creşterea frecvenţei cardiace, creşterea masei sanguine, creşterea greutăţii corporale, retenţie de lichide), ale capacităţii pulmonare (presiune prin uterul gravid asupra diafragmului în lunile avansate de sarcină) şi modificări ale rezistenţei la infecţii prin scădere relativă a proteinelor (transfer placentar) şi inducerea unei toleranţe imunologice a produsului de concepţie care se însoţeşte de o diminuare a răspunsului imun. În acest context de modificări, considerate fiziologice, orice infecţie, inclusiv gripală, poate fi însoţită de o rată crescută de complicaţii şi uneori de deces care, în unele studii, ajunge până la 5% în cazul epidemiilor severe, aceste evoluţii fiind evidenţiate în majoritatea cazurilor la femeile gravide sănătoase. În plus, se uită că, dintre femeile gravide, există circa 5-10 % cu boli cronice asociate care potenţează riscurile de complicaţii şi deces.
În mod paradoxal, medicii de familie recomandă, mai mult decât medicii ginecologi, vaccinarea la gravide, aceştia din urmă invocând, chiar în cazul gravidelor cu boli cronice asociate, riscul de malformaţii când imunizarea se face în primul trimestru, agravarea bolii sau naştere prematură. În fapt, reacţiile secundare ale vaccinului gripal sunt majoritar locale (10-15%), iar reacţiile generale (febră moderată, cefalee, etc.) sunt < 1%, ambele tipuri de reacţii fiind de scurtă durată, uşor de combătut şi minore în comparaţie cu simptomatologia gripei. Se ignoră că gripa poate evolua relativ frecvent cu febră > 380 C, cu tuse frecventă (poate declanşa contracţii), cu cefalee intensă, rinoree abundentă, astenie şi stare generală modificată care imobilizează gravida la pat, accentuând în acest fel staza venoasă la membrele inferioare şi crescând efortul cardiac. În ceea ce priveşte spitalizările femeilor gravide în timpul sezonului gripal, acestea sunt, după unele studii, de 1,2% la cele cu boli cronice asociate, în cel de al treilea trimestru de sarcină, şi de 0,068 % la cele sănătoase.
În sezonul gripal, se înregistrează şi un număr mare de infecţii respiratorii acute la gravide (rata fiind de 25%), iar, în ultimul trimestru de sarcină, infecţiile acute respiratorii sunt de circa 5 ori mai multe decât cele raportate la aceleaşi femei în anul premergător sarcinii. A existat multă vreme reţinerea în vaccinarea gravidelor în primul trimestru de sarcină, motivaţia fiind bazată pe teama că reacţia febrilă post vaccinală ar putea influenţa evoluţia sarcinii sau ar avea efecte nocive asupra produsului de concepţie, dar, după mai mulţi ani şi mai multe studii, s-a eliminat această restricţie. În prezent, recomandările OMS, CDC Atlanta şi ECDC menţionează expres că gravidele pot fi vaccinate în orice perioadă a sarcinii pentru a se putea oferi protecţie pe toată durata epidemiei de gripă. Efectul benefic al vaccinării gravidelor se extinde şi la nou-născuţi, dar şi la sugarii mici (< 6 luni ), deoarece anticorpii materni (IgG) trec transplacentar şi prin lapte, asigurând o protecţie de cel puţin 6 luni. Mai multe studii au evidenţiat o incidenţă crescută a îmbolnăvirilor de gripă la copiii < 6 luni, cu rate mari de complicaţii şi deces în perioadele de activitate epidemică, iar, cum această categorie de vârstă nu se vaccinează direct, o soluţie de protejare ar fi vaccinarea sistematică a gravidelor şi a mamelor.
Pornind de la aceste evidenţe, studii ulterioare au arătat că vaccinarea gravidelor şi a mamelor reduce cu 65% infecţiile gripale confirmate la copiii < 6 luni, cu 36% bolile respiratorii febrile la mame şi, respectiv, cu 29% la copii. În România, gravidele nu se vaccinează sistematic (sau deloc), chiar cele cu boli cronice asociate, existând şi în această situaţie prejudecata efectelor adverse severe duble asupra sarcinii şi a bolii cronice asociate, ceea ce face ca gripa epidemică să aibă un impact necontrolat asupra acestei categorii de mare risc, recunoscută şi inserată în toate strategiile de prevenire şi combatere a gripei. Este nevoie de “curaj“ şi de o conştientizare a efectului benefic al vaccinării antigripale pentru femeia gravidă şi pentru comunitate, din partea medicilor practicieni (familie, ginecologi/ obstetricieni, etc.), dar şi a populaţiei.
