Despre revoluţia tehnologică din ultimele decenii în slujba medicinei de laborator, a perfecţionării, diversificării şi sofisticării mijloacelor de investigaţie, despre necesitatea impunerii unor rigori recomandate de Comisia MS, într-un interviu acordat în exclusivitate Săptămânii Medicale de excepţionalul medic, savant şi om, Prof. dr. Minodora Dobreanu.
Medicina de laborator este indispensabilă în depistarea unor boli sau în stabilirea unui diagnostic cu precizie şi relativ rapid. Ce aşteptări aveţi din punct de vedere al îmbunătăţirii tehnicilor de efectuare a analizelor medicale care să scurteze timpul şi să crească precizia acestora?
În Medicina de Laborator ultimii 20-25 de ani au însemnat realmente o revoluţie tehnologică. Probabil nu există domeniu medical în care acest lucru să se vadă mai bine decât în specialitatea noastră: trecerea de la munca manuală la aceea efectuată de „roboţii de laborator” (analizoarele automate) a contribuit enorm la îmbunătăţirea preciziei de lucru şi la scurtarea duratei fazei analitice. Tehnici foarte sensibile precum chemiluminiscenţa, fluorescentă, polarimetria sunt foarte larg răspândite astăzi, chiar şi în laboratoarele româneşti, aducând evidente beneficii în determinarea markerilor tumorali, hormonilor sau a diverselor droguri în lichidele biologice. S-au dezvoltat foarte mult în ultimul timp tehnicile rapide şi nu numai acelea de chimie sau imunologie, ci şi de biologie moleculară, utilizarea cărora permite un diagnostic rapid, uneori cu o sensibilitate şi specificitate remarcabile, chiar în lipsa unui laborator foarte utilat.
Cele mai multe probleme care afectează calitatea şi durata analizelor, se datorează astăzi fazei preanalitice: recoltării necorespunzătoare, transportului în condiţii inadecvate, cu întârziere şi uneori prelucrării primare deficitare a probelor biologice. Unele companii au încercat să rezolve măcar o parte din aceste probleme: au automatizat nu numai faza analitică propriu-zisă ci şi prelucrarea primară, dar şi stocarea – arhivarea probelor biologice, în eventualitatea unei retestări. Un rol foarte important în reglementarea celorlalte aspecte preanalitice revine laboratorului de analize medicale, care trebuie să păstreze un dialog permanent cu clienţii deserviţi, în sensul instruirii şi verificării modului de recoltare şi transport a produselor patologice.
Este posibil să asistăm la nivel mondial la apariţia unor noi tipuri de analize mai relevante dpdv al depistării unor probleme de sănătate decât seturile cunoscute azi?
Care este gradul de înnoire, de schimbare în nomenclatorul de analize al unui laborator?
Se descoperă în permanenţă teste noi care vin de cele mai multe ori să completeze şi să îmbunătăţească analize anterioare. Cu foarte rare excepţii, nu se mai utilizează teste unice în diagnostic, ci combinaţii de teste, care au rolul de a îmbunătăţi specificatea şi sensibilitatea investigării.
Testele de biologie moleculară, tot mai larg răspândite şi tot mai abordabile
Acestea constituie cu siguranţă un nou element de cotitură în dezvoltarea specialităţii noastre. Tehnologiile noi, cum ar fi acelea utilizând micro-bio-chip-uri, sunt cu siguranţa vitale pentru investigarea proteomului şi genomului şi sunt mai aproape decât suntem tentaţi să credem, de implementare în practica de laborator medical de zi cu zi.
Se discută foarte mult în ultimul timp despre îngrijire medicală personalizată (inclusiv în specialitatea noastră), despre diagnosticul precoce al persoanelor la risc pentru a putea acţiona preventiv....
Astăzi, pentru a stabili un diagnostic corect, medicina clinică se bazează tot mai mult pe rezultatele de laborator. În ce măsură se realizează o comunicare bună între medicul de laborator şi medicul clinician? Există o conlucrare între laborator cu partea clinică?
Mai mult de 70% din informaţiile paraclinice necesare clinicianului pentru a pune un diagnostic corect, vin din laboratorul de analize medicale. În interpretarea corectă a rezultatelor şi limitelor acestora, opinia medicului de laborator este foarte importantă şi dialogul clinician-medic de laborator este esenţial pentru cel mai bun serviciu medical în slujba pacientului. Depinde foarte mult de noi, specialiştii în Medicină de Laborator, să ne spunem punctul de vedere şi să ne facem ascultaţi.
Se publică foarte mult în toate domeniile aparţinând Medicinei de Laborator; avem Revista Română de Medicină de Laborator (www.rrml.ro) recunoscută ISI şi CNCSIS în categoria A, în care se publică cu regularitate articole, prezentări de cazuri şi note de curs.
