Am dat din întâmplare peste lista de „subiecte fierbiniţi” a Asociaţiei Americane de Dietetică, iar una dintre discuţii era despre alimen-tele organice în comparaţie cu cele convenţionale. Am decis să elaborez puţin subiectul pentru că este de foarte mare actualitate în societetea noastra de astăzi şi pentru că de multe ori se întâmplă să mi se pună întrebarea: „Care alimente să le aleg: organice sau convenţionale?
Prin definiţie, termenul de aliment organic se referă la alimente produse prin metode care nu folosesc pesticide şi îngrăşăminte sintetice, nu sunt procesate prin iradiere, cu solvenţi industriali sau cu aditivi chimici şi nu conţin organisme modificate genetic.
Studiile arată că în rândul consumatorilor există convingerea că alimentele organice sunt mai sănătoase şi mai sigure decât cele convenţionale, fiind dispuşi să plătească suplimentar pentru a le obţine. De asemenea, tot studiile ştiinţifice atestă faptul că este pusă la indoială abilitatea sistemelor alimentare guvernamentale de a pune la dispoziţia consumatorului alimente sigure şi lipsite de riscuri pentru sănătate. Probleme ca organisme modificate genetic, iradierea alimentelor, sau izbucnirea unor epidemii ca encefalopatia spongiformă bovină (boala vacii nebune), gripa porcină, aviară, ne fac să fim conştienţi de riscurile la care ne supunem prin alimente şi ne indreaptă spre alternative care se presupun a fi mai sigure şi anume cele organice.
Certificarea unui produs ca „organic” este facută de organisme guvernamentale specializate (Programul Organic Naţional din cadrul Departamentului Agriculturii în SUA şi Departamentul de Agricultură Ecologică din cadrul Comisiei Europene) şi se adresează etapelor de producţie şi procesare, însă această certificare nu pretinde şi nu implică beneficii nutriţionale sau siguranţa suplimentară pentru alimentele organice.
Una dintre problemele care se pune între cele doua categorii de alimente este contaminarea cu pesticide sau cu microorganisme patogene. S-au efectuat multiple studii cu privire la conţinutul în reziduuri de pesticide atât în alimentele organice cât şi în cele convenţionale şi un lucru a reieşit cert: ambele pot fi contaminate cu pesticide.
Cele convenţionale într-o mai mare măsura, iar cele organice – accidental (prin sol, în cazul alunecărilor de teren, prin pânza freatică, prin vânt, în timpul transportului sau depozitării). Însă nivelul de contaminare în majoritatea cazurilor este la nivel de „urmă”. Spre exemplu, un studiu efectuat in anul 2000 de către Administraţia Alimentului şi Medicamentului din Statele Unite (Food and Drug Administration) a analizat 9438 de mostre de alimente (legume, fructe, cereale, lactate, ouă, peşte şi altele) pentru 366 de pesticide. Au găsit 90 dintre ele. 60% din mostre nu aveau reziduri, 35% din mostre aveau niveluri scăzute până la urme şi doar 3% aveau niveluri peste limita de toleranţa. În Uniunea Europeană, din cele 40.000-46.000 mostre analizate anual între 1996-2002, 32-38% au avut reziduuri detectabile iar 3-3,5% au avut niveluri peste limitele maxime admise. În ce priveşte contaminarea microbiologică, studiile sunt în favoarea alimentelor convenţionale. Recoltele organice pot fi contaminate mult mai uşor cu E. coli, Salmonella şi alţi agenţi patogeni enterici prin îngrăşămintele folosite. Este de subliniat că multe ingrediente şi metode demonstrate a fi utile în prevenirea contaminării microbiene (agenţi antimicrobieni, conservanţi, iradierea) sunt interzise în agricultura organică, de aici şi rata mai mare de infecţie. Este evident faptul că măsurile de igienă alimentaţiei se aplică în aceeaşi măsură şi alimentelor organice şi celor convenţionale, pentru a minimiza riscul de infecţie (spălarea fructelor şi legumelor, prepararea termică şi păstrarea corespunzatoare a lactatelor şi produselor din carne, etc.).
Diferenţele nutriţionale între cele două categorii de alimente sunt greu de privit cu obiectivitate din cauza diferenţelor în calitatea solurilor, condiţiile de creştere, fertilizatorii utilizaţi, compoziţia în minerale a apei. Studiile au aratat clar că recoltele organice sunt mai bogate în fitonutrienţi (polifenoli, flavonoizi, fitoestrogeni, etc.). De exemplu roşiile organice sunt mai bogate în licopen, cartofii organici în polifenoli, merele organice în flavonoizi şi vinul roşu în resveratrol. Unele legume cultivate organic (ceapa, varza chinezeasca, morcovul, ardeiul verde) s-a demonstrat că au o activitate antimutagenică (anticancerigenă) mai mare decât omologii convenţionali. Per ansamblu, legumele şi fructele cultivate organic au o putere antioxidantă mai mare. In rest, în ce priveşte macro şi micronutrienţii diferenţele sunt nesemnificative.
Altă diferenţă între cele două categorii de alimente este preţul. Alimentele organice costă cu 40% pană la 175% mai mult. Iar evidenţele din studiile clinice efectuate până acum nu pot convinge nutriţoniştii şi specialiştii în alimentaţie să recomande susţinerea de către populaţie a diferenţei de preţ între alimentele convenţionale şi cele organice.
Un lucru este sigur! Atenţia trebuie îndreptată mai degrabă spre consumul în exces de alimente şi spre gradele mari de procesare. Multiple studii au arătat fără umbră de îndoială că un consum crescut de fructe şi legume (organice sau convenţionale) scade semnificativ riscul de cancer. Prin urmare beneficiile depăşesc cu mult riscurile.
Desigur, alimentele organice sunt o soluţie bună dacă preţul nu este o problemă. Şi nu trebuie să vă amintesc de gustul roşiilor de odinioară din grădina bunicilor, sau de aroma căpşunilor coapte, pe care le căutam în zadar acum. Dar, organic sau nu, problema trebuie privită în ansamblu şi anume alimentaţia trebuie să fie echilibrată, adaptată necesităţilor organismului, integrată într-un stil de viaţă sănătos.
Referinte:
1. Faidon Magkos, Fotini Arvaniti & Antonis Zampelas (2006): Organic Food: Buying More Safety or Just Peace of Mind? A Critical Review of the Literature, Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 46:1, 23-56;
2. American Dietetic Association Hot Topic: Advising Consumers About Organic Foods and Healthful Eating
Dr. Mădălina Indrie, medic specialist Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice
www.nutritiecluj.ro
