Fiecare dintre noi ne-am întrebat, măcar o dată în viaţă, cum ar fi dacă n-am mai vedea. În mod paradoxal, frica de a ne pierde vederea nu este tot timpul suficientă să luăm măsuri, să avem grijă de sănătatea ochilor. Conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 80 milioane de oameni suferă de glaucom, iar 4,5 milioane de oameni sunt orbi datorită glaucomului.
Dorim să accentuăm câteva măsuri preventive:
Diagnosticul precoce: medicul de familie poate fi primul care suspectează afecţiunea (pacienţi cu risc crescut pentru glaucom)
Monitorizarea afectiunii: medicul de familie direcţionează pacientul către medicul oftalmolog pentru urmărirea evoluţiei bolii şi eficienţei tratamentului.
Controlul presiunii intraoculare
Glaucomul este o boală a ochiului ce produce atrofierea nervului optic, îngustarea câmpului vizual şi pierderea progresivă a vederii până la orbire (cecitate).
Ochiul are propriul lui sistem ce permite circulaţia şi drenarea umorii apoase, un fluid transparent cu roluri multiple în funcţiile ochiului. La un ochi sănătos, acest lichid este produs şi eliminat din ochi în proporţii aproximativ egale. Astfel se menţine o presiune constantă în interiorul ochiului, numită presiune intraoculară (PIO). Presiunea intraoculară este considerată normală atunci când valoarea ei este între 10 şi 21 mm Hg.
La pacienţii cu presiune intraoculară crescută (peste 21 mm Hg), ochiul continuă să producă umoare apoasă, dar este incapabil să o elimine cu un debit normal. Când acest fluid nu poate circula, el se acumulează crescând presiunea intraoculară şi "presează" nervul optic, distrugându-l treptat.
Glaucomul se caracterizează prin creşterea PIO (presiune intraoculară) şi scăderea AV (acuitate vizuală), fiind a doua cauză de orbire la nivel mondial (prima cauză este degenerescenţa maculară legată de vârstă).
Incidenţa glaucomului creşte odată cu vârsta: 1% din populaţia peste 40 ani şi 10% din persoanele peste 80 ani suferă de glaucom. De cele mai multe ori, PIO mare nu determină durere şi de aceea, când apar primele semne de pierdere a vederii, 40% din nervul optic este distrus.
Factorii de risc pentru glaucom:
PIO crescută, vârsta înaintată, antecedente familiale (rude diagnosticate cu glaucom), miopie severă, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi durerile de cap de tip migrenos.
Nu orice creştere a tensiunii intraoculare înseamnă glaucom. Există creşteri ale presiunii intraoculare, fără alte modificări specifice glaucomului, care se încadrează în sindromul de hipertensiune intraoculară. Această entitate trebuie urmărită cu mare atenţie de către medicul oftalmolog, deoarece 5% fac glaucom în 10 ani.