Diagnosticul şi tratamentul tuberculozei (TB) sunt reglementate în ţara noastră prin Programul Naţional de Control al Tuberculozei (PNCT). Suspectul de TB are simptomatologie clinică (inclusiv tuse şi expectoraţie de mai mult de 3 săptămâni) şi/sau modificări radiologice rele-vant pentru TB pulmonară.
Incidenţa TB în Romania este în continuă scădere începând din anul 2002, în anul 2010 fiind declarate 90,5 cazuri de tuberculoză la 100.000 de locuitori. Identificarea precoce şi corectă a cazurilor de îmbolnăvire contribuie la menţinerea acestei tendinţe. Calitatea prelucrării şi examinării produselor patologice în laborator sunt doar o parte dintre factorii care pot influenţa diagnosticul. Calitatea produsului patologic recoltat poate, de asemenea, să influenţeze rezultatul examenului bacteriologic.
Scop:
Ne-am propus să evaluăm influenţa instruirii personalului medical şi a pacienţilor asupra creşterii confirmării bacteriologice în rândul suspecţilor de TB pulmonară prin asigurarea calităţii produselor recoltate.
Am luat în studiu 892 pacienţi suspecţi de tuberculoză pulmonară, care expectorează spontan, care nu sunt în tratament antituberculos. S-au constituit două loturi egale de pacienţi - neinstruiţi şi instruiţi asupra modului de recoltare corectă a sputei, loturi asemănătoare în ce priveşte repartiţia pe grupe de vârstă şi gen.
Personalul medical care a asistat recoltarea sputei a fost pregătit în vederea instruirii pacienţilor şi pentru aprecierea aspectului macroscopic al sputei cu încadrarea în categoriile purulent (P), mucoid (M), salivar (S) sau hemoptoic (H) şi pentru transportul acesteia la laborator. Asistenţii au semnat pe formularul de solicitare, asumându-şi responsabilitatea pentru identitatea probei, corectitudinea informaţiilor din formular şi pentru calitatea prelevatului. După instruirea de către asistent, pacientului i s-a solicitat consimţământul pentru acceptarea recoltării.
Rezultate, discuţii:
De la pacienţii neinstruiţi s-au recoltat un număr de 926 eşantioane de spută de bună calitate şi 226 prelevate necorespunzătoare, iar de la pacienţii instruiţi un număr de 987 eşantioane corespunzătoare şi 266 de calitate slabă. Constatăm că nu există diferenţă semnificativă statistic între cele două loturi de pacienţi, deci instruirea lor nu a influenţat aspectul sputei apreciată macroscopic şi nu a avut ca efect creşterea semnificativă statistic a confirmării bacteriologice a cazurilor de TB pulmonară prin microscopie directă.
Faptul că nu sunt diferenţe semnificative între loturile de bolnavi în privinţa aprecierii caracterului sputei şi a confirmărilor bacteriologice s-ar putea explica printr-un nivel bun de recoltare a sputei chiar şi înainte de instruire, fără să putem exclude faptul că pacienţii nu s-au conformat cerinţelor noastre. Este necesară reluarea periodică a instruirii asistenţilor, pentru aprecierea corectă a caracterului sputei.
Atribuirea corectă a încadrării probelor prelevate a fost de 58,6%, pentru spute P, de 71,7%, pentru sputele M, numai 24,1% pentru probele S si de 92,3% pentru prelevatele hemoptoice (H).
