Strănuţi, ai nasul înfundat şi o durere apăsătoare de cap. Sunt acestea simptomele unei banale răceli, de care vei scăpa în câteva zile, sau semnul unei gripe ce poate să dea naştere unor probleme mai serioase?
Atât gripa cât şi răceala sunt boli cauzate de viruşi, însă în primul caz vorbim despre virusul influenza (tip A si B, fiecare cu subtulpini), în timp ce răceala este cauzată de coronavirus sau adenovirus (şi aici vorbim despre o mare varietate).
Răceala
Într-un caz clasic, răceala debutează cu o durere de gât, urmată de secreţii şi congestie nazală, iar mai apoi de tuse. Febra apare destul de rar la adulţi, fiind mai des întâlnită la cei mici. Durata simptomelor este de regulă de 5-7 zile, iar complicaţiile sunt destul de rare. În cazul în care starea nu se ameliorează într-o săptămână, aţi putea suferi şi de o (supra)infecţie bacteriană, care necesită tratament antibiotic.
Simptomele răcelii pot fi confundate şi cu cele ale alergiilor sezoniere (febra fânului), în special în ceea ce priveşte simptomele respiratorii. În cazul alergiilor lipsesc febra şi durerile, însă pot să apară senzaţii de mâncărime.
Gripa
Simptomele gripei au o severitate mai mare decât cele ale răcelii, iar boala se instaurează mai rapid. Nasul înfundat, secreţiile abundente şi gâtul inflamat sunt însoţite de dureri de cap mai puternice, febră (uneori mare, ce durează 3-4 zile), dureri musculare şi ale articulaţiilor. Plămânii pot fi atacaţi, rezultatul fiind pneumonia, cu potenţial letal, iar cei mici pot suferi şi de infecţii ale tractului digestiv, acuzând diaree şi dureri stomacale.
Durata bolii variază de la câteva zile la câteva săptămâni, iar epidemiile sunt mult mai periculoase, în special pentru vârstnici, copii şi persoanele cu un sistem imunitar slăbit. Complicaţiile sunt şi ele mai răspândite şi variază de la bronşite la sinuzite, otite sau pneumonii.
Semne de avertizare
Mulţi pacienţi preferă să se trateze singuri, apelând la repaos şi medicamente specifice, însă există o serie de semne care trag un semnal de alarmă şi ar trebui să ne determine să apelăm la medic. Printre acestea se regăsesc febra persistentă, dificultăţi la înghiţire, tusea de durată sau durerile de cap care nu cedează. Toate acestea pot să semnalizeze infecţii bacteriene periculoase.
Tratament
Dincolo de odihnă şi atenţia la hidratare, esenţiale pentru recuperare, există o serie de tratamente, majoritatea acestora fiind însă eficiente în primele momente ale infecţiei. În cazul gripei, medicamentele antivirale afectează capacitatea virusului de a se reproduce, însă luate după ce acesta s-a răspândit suficient, nu mai au o relevanţă prea mare.
Fiind vorba în cele mai multe cazuri doar de infecţii virale, antibioticele sunt inutile, acestea fiind necesare doar când medicul constată şi apariţia unei infecţii bacteriene adiţionale.
Pentru a ameliora o parte dintre simptomele neplăcute pacienţii pot apela şi la medicamente decongestionante, sau la alte clase de tratamente care vă vor face să vă simţiţi mai bine, chiar dacă nu vor scurta prea mult timpul de vindecare.
Nu trebuie să uităm însă importanţa pe care o are prevenţia acestor boli şi să ne pregătim organismul pentru “bătăliile” pe care va trebui să le ducă în sezonul rece, asigurându-ne că avem un aport suficient de vitamine şi să apelăm la soluţii imunostimulatoare, cum ar fi cătina, măcieşele sau echinaceea.
Florina Zaro, Asistent de Farmacie Farmacia 3
www.farmacia3.ro
