Dr. Neagoe Bianca
Expunerea oculară la substanțe chimice poate determina leziuni de severitate diferită, de la iritații ușoare, până la afectarea majoră a segmentului anterior al globului ocular, însoțită de pierderea definitivă a vederii. Traumatismele apar frecvent prin accidente de muncă, mai rar prin accidente domestice sau acte de violență, iar deseori victimele sunt bărbați tineri. Mulți declară că nu au purtat măști de protecție corespunzătoare la momentul accidentului.
Arsurile chimice sunt produse de substanțe alcaline, acide sau neutre. De obicei, arsurile cauzate de substanțe alcaline sunt mai dese și mai severe decât cele cauzate de substanțe acide. Acest lucru se explică prin capacitatea mai mare a alcalilor de a ajunge în profunzimea țesuturilor. Câteva exemple de compuși alcalini sunt: amoniacul (găsit în agenți de curățare, fertilizatori), hidroxidul de calciu (var, mortar, ciment), hidroxidul de potasiu (sodă caustică), hidroxidul de magneziu (focuri de artificii), hidroxidul de sodiu (airbag-uri). Varul este cel mai des incriminat în acest tip de leziuni, iar hidroxidul de sodiu și amoniacul se asociază cu cele mai severe arsuri.
Acizii, precum acidul sulfuric (baterii auto, soluții industriale de curățenie), acidul sulfuros (instalații de refrigerare), acidul acetic (instalații de producere a vinului), acidul clorhidric ș.a.m.d. produc coagularea proteinelor epiteliale, iar acest lucru oferă o anumită protecție, acționând ca o barieră în fața extinderii leziunilor.
Când este posibil, agentul chimic incriminat trebuie identificat, deoarece severitatea arsurii se corelează cu toxicitatea proprie, dar și cu durata în care acesta a stat în contact cu suprafața oculară, aria afectată și profunzimea pătrunderii la nivelul țesuturilor.
Ce este de făcut?
- Prima și cea mai importantă măsură terapeutică constă în irigarea abundentă a suprafeței oculare imediat după expunere. Evoluția ulterioară depinde de rapiditatea și rigurozitatea acestei măsuri prin care se diluează și se îndepărtează substanța chimică. Ochii se clătesc sub jet moderat de apă, ținându-i cât mai deschiși, minim 15 minute, ideal până se ajunge la medicul oftalmolog.
- Lentilele de contact nu se scot înainte de o clătire abundentă!
- Ochiul NU se bandajează pentru a permite substanței să se scurgă!
- Ajungeți de urgență la medicul oftalmolog sau mergeți la camera de gardă a celui mai apropiat spital.
Odată ajuns la medic, irigarea se va continua cu soluții speciale. Pleoapele vor fi eversate și se vor îndepărta particulele de substanță. Țesuturile necrotice corneene și conjunctivale vor fi debridate pentru a permite reepitelizarea. După irigație, trebuie depuse toate eforturile pentru a ajuta vindecarea epitelială, prevenirea infecțiilor, reducerea inflamației, minimizarea ulcerației, controlul presiunii intraoculare, prevenirea sau tratarea complicațiilor apărute în cazurile severe.
