Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun
Disruptorii sau perturbatorii endocrini reprezintă un grup de substanțe chimice care pot afecta sănătatea omului și a organismelor din mediu, inducând alterarea funcției sistemului endocrin. Disruptorii endocrini au consecințe pe termen lung asupra produsului de concepție, pentru că hormonii influențează creșterea și dezvoltarea intrauterină a organismului, atât din punct de vedere somatic cât și neuropsihic iar expunerea la perturbatori endocrini în uter poate să aibă consecințe și asupra generației următoare.
Disruptorii endocrini se regăsesc în multiple produse folosite în viața de zi cu zi: sticle de plastic, cutii de conserve alimentare de metal, detergenți, substanțe ignifuge, produse alimentare, jucării, cosmetice și pesticide. S-au descris până în prezent o gamă largă de substanțe, atât naturale cât și de sinteză, care pot provoaca tulburări endocrine: produse farmaceutice, dioxină și compuși asemănători dioxinelor, bifenili policlorurați, DDT și alte pesticide și plastifianți.
Există două cerințe pentru ca o substanță să fie definită ca un disruptor endocrin:
- Demonstrarea unui efect nefavorabil și a unui mod de acțiune care induce o perturbare endocrină.
- Dovedirea cauzalității între efectul advers observat și modul de acțiune al disruptorului endocrin.
Deși există dovezi limitate că expunerea organismului uman la disruptori endocrini în doze mici induce efecte adverse, experimentele pe animale au sugerat că aceste substanțe pot provoca: infertilitate masculină, anomalii ale organelor genitale masculine, probleme de sănătate reproductivă la femeie, inclusiv probleme de fertilitate, pubertate precoce, menopauza precoce și endometrioză, creșterea incidenței cancerului mamar, ovarian și de prostată, creșterea incidenței bolilor autoimune si a bolilor neurodegenerative. Există date care arată că expunerea la BPA, precum și produse chimice cu activitate estrogenică poate induce obezitate și diabet zaharat.
Astfel, există substanțe chimice capabile să interfere cu acțiunea androgenilor în timpul ferestrei de programare masculină în viața fetală: este cazul antagoniștilor receptorilor androgenici, cum ar fi anumite dicarboximide, imidazol și pesticide azole, anumiți ftalați. Unele efecte ale diminuării acțiunii androgene la animale devin vizibile numai în viața adultă; acestea includ malformații ale organelor de reproducere. Efectele sunt în mare parte ireversibile.
Dintre disruptorii endocrini, cei mai bine cunoscuți și descriși sunt:
- bisfenolul A (BPA) este un produs chimic produs în cantități mari pentru a fi utilizat în principal în producția de materiale plastice din policarbonat și rășini epoxidice.
- di (2-etilhexil) ftalatul (DEHP) este o substanță chimică utilizată în fabricarea unei game largi de ambalaje pentru consumatori de alimente, produse pentru copii și unele dispozitive medicale din clorură de polivinil (PVC).
- Phytoestrogenii sunt substanțe care apar în mod natural în plante care au activitate asemănătoare hormonilor; genisteină și daidzeină, care se găsesc în produsele derivate din soia.
Uniunea Europeană a introdus obligații legislative specifice, care vizează eliminarea treptată a disruptorilor endocrini din apă, produse chimice industriale, pesticide și biocide. Disruptorii endocrini reprezintă o amenințare la adresa sănătății individului și sănătății publice și de aceea interesul pentru aceste substanțe trebuie să reprezinte o prioritate în politicile publice.
