La nivel global, problemele de sănătate mintală reprezintă principala categorie de probleme de sănătate cu care se confruntă copiii și adolescenții. Astfel, până la 20% dintre aceștia suferă de o tulburare mintală debilitantă. Câteva date statistice relevante:
- Suicidul reprezintă a treia cauză de mortalitate la adolescenți;
- Tulburările de sănătate mintală sunt cea mai importantă cauză de dizabilitate în grupa de vârstă 10-24 de ani – 45% din totalul bolilor;
- Până la 50% din tulburările de sănătate mintală ale adultului își au debutul în adolescență;
Tulburările de sănătate mintală la adolescenți coexistă și se manifestă printr-o serie de comportamente de risc cum ar fi consumul de alcool, tutun, droguri sau jocuri de noroc, comportament sexual riscant, comportamente cu risc pentru vătămare, violență, probleme de dietă și sedentarism. Consumul de substanțe psihoactive poate fi în special problematic la această vârstă. Spre exemplu, persoanele care inițiază consumul de alcool sub vârsta de 15 ani par să aibe un risc semnificativ mai ridicat de a dezvolta o dependență de alcool la vârstă adultă. De altfel, consumul de alcool este principala sursă de dizabilitate la adultul tânăr. În plus, consumul de alcool, droguri, dar și de tutun au fost asociate cu prezența ideației suiciare la adolescenți.
În 2018, în România, copiii sub 18 ani reprezentau 18,8% din populația generală (Institutul Național de Statistică). Studiile ESPAD din 1999, efectuate la nivelul Uniunii Europene și incluzând și România, au relevat o creștere alarmată a consumului de alcool, tutun, droguri și jocuri de noroc la tinerii de 15 ani din țara noastră. Și mai îngrijorător, în România (caz unic în UE) cele mai consumate substanțe ilicite în populația generală sunt noile substanțe psihoactive (așa-numitele „etnobotanice“), substanțe mult mai nocive prin consecințele la adresa sănătății individului și societății în ansamblu decât cannabisul, drogul cel mai consumat în restul țărilor UE.
În aceste condiții, faptul că în România nu funcționează nici măcar un singur centru specializat în tratarea problemelor legate de consumul de substanțe psihoactive la copii și adolescenți reprezintă o lipsă gravă și un risc major pentru sănătatea publică.
Peste tot în lume există o discrepanță între nevoia de servicii de sănătate mintală pentru adolescenți și ceea ce este disponibil. Această discrepanță este cu atât mai absurdă, cu cât realizăm că problemele de sănătate mintală sunt principala sursă de suferință la această vârstă și, în plus, faptul că majoritatea problemelor de sănătate mintală ale adultului își au debutul la vârsta adolescenței. Cazul României este în special dramatic – în contextul creșterii constante a prevalenței consumului de substanțe psihoactive și a accentuării problemelor de sănătate mintală în contextul pandemiei cauzate de virusul SARS - Covid 19, absența unui centru care să abordeze această problematică este o problemă majoră care se cere rectificată de către autoritățile publice.