Autismul infantil este o tulburare de dezvoltare a copilului mic, debutând sub vârsta de 3 ani care afectează comunicarea şi integrarea copilului în familie, şcoală, societate.
Statistic, autismul apare în proporţie de 4-5 copii la 10000 de naşteri, băieţii fiind de 4 ori mai afectaţi decât fetele.
Semnele care trebuie să îngrijoreze pe părinţi sunt:
- în sfera limbajului: întârzierea sau absenţa totală a dezvoltării limbajului vorbit, folosirea unui limbaj stereotip, repetitiv atunci când este achiziţionat, raportarea propriei persoane la peroana a doua sau a treia, intonarea cuvintelor într-o manieră deosebită, melodioasă, inabilitatea de-a iniţia şi a susţine o conversaţie cu alte persoane.
- în sfera comportamentului, lipsa contactului vizual, lipsa relaţionării cu alţi copii, preferinţa pentru jocurile stereotipe, neelaborate, atitudine detaşată faţă de mamă, interacţionare bizară, prezenţa mişcărilor sau gesturilor repetitive, ataşamentul particular pentru obiecte, sunete, agitaţie şi anxietate extremă la modificările survenite în ritual.
Din cauza dificultăţilor de comunicare copilul autist poate fi luat de către anturaj drept hipoacuzic. De aceea, prima prezentare poate fi la medicul specialist în otorinolaringologie. De asemenea, copilul autist poate fi luat drept retardat mintal sau hiperkinetic de către medicul de familie mai puţin întâlnit cu cazurile de copii autişti. În aceste cazuri, copii vor fi referiţi medicului psihiatru pentru stabilirea diagnosticului. Evaluarea, respectiv diagnosticarea precoce are un rol esenţial pentru a se asigura intervenţia precoce.
Abordarea copilului autist se face în echipă multidisciplinară formată din pediatru, psihiatru, psiholog clinician, logoped, profesor de educaţie specială, asistent social. Deoarece autismul infantil poate să apară în cadrul unor afecţiuni neurologice, este nevoie de evaluare neurologică pediatrică la copii cu stigmate cutanate ale bolii Bourneville, crize epileptice, comportament inadecvat, retard neuropsihic şi de limbaj.
Din punctul de vedere al tratamentului, acesta este individualizat şi constă în intervenţie educativă precoce, masivă şi structurată şi medicaţie indicată de către medicul psihiatru, medicul neurolog pediatru, după caz.
Studiile ştiinţifice au permis demonstraţii privind eficacitatea unei îngrijiri precoce cu ajutorul unor metode educative comportamentale (ABA) şi cognitive(TEACCH) preluate din SUA şi implementate de aproape 10 ani la noi în ţară.
Programul ABA (Applied Behavioral Analysis) constă în analiza comportamentului asociată cu o intervenţie intensivă, care îşi propune să obţină o integrare socială mai bună a persoanei autiste prin dezvoltarea comportamentelor adaptate.
Metoda TEACCH (Treatment and Education of Autistic and Related Communication Handicapped Children) permite dezvoltarea autonomiei copiilor autişti în următoarele arii comportamentale:aptitudini pentru muncă, autonomia vieţii cotidiene, petrecerea timpului liber, abilităţi sociale .
Metoda PECS se aplică în cazurile de comunicare deficitară şi foloseşte imaginile pentru îmbunătăţirea comunicării. Poate fi folosită de la 18 luni. Este de asemenea o metodă folosită la noi în ţară, în centrele de recuperare pentru copii autişti.
Ca o noutate în domeniul recuperării copilului autist este programul de intervenţie psiho-pedagogică, preluat după modelul american de câţiva ani. Obiectivul programului se referă la învăţarea unor comportamente praxice în domeniul cunoaşterii, dezvoltării motoriii, deprinderilor de autonomie personală şi comportamente de comunicare şi socializare. Sunt folosite metode de modificare comportamentală, metode de învăţare prin control prin stimul, discriminare, generalizare, metode de învăţare a abilităţilor de lucru în grup şi individual.
Aceste metode sunt aplicate de către psihopedagogi copiilor autişti grupaţi în clase odată cu includerea în program. Programul fiecărei clase este organizat, structurat în activităţi instructiv educative, alternând cu pauze de odihnă, joacă şi de masă. Clasa este formată din copii autişti cu nivel asemănător al deficienţelor de limbaj şi comportament. Programa de învăţământ este structurată şi adaptată rezultatelor obţinute în urma evaluării iniţiale şi reevaluarilor stabilite de către echipa formată din profesor autism, asistent autism, psiholog. Pe parcursul anului şcolar se înregistrează progresul fiecărui copil.
În lucrarea Ghid de intervenţie în autismul infantil apărută de curând prin editura RISOPRINT, scrisă în colaborare cu colegele mele, doamnele psiholog Adela Morar şi Camelia Stanciu am cosiderat necesar să prezentăm atât cadrul clinic şi diagnostic în ceea ce priveşte tulburarea de dezvoltare de tip autist, cât şi programul de intervenţie psiho-pedagogică mai sus menţionat. Programul se aplică în cadrul staţiei pilot cu profil ambulatoriu din Bucureşti, în cadrul Policlinicii Titan sub coordonarea dnei dr. Rodica Urziceanu.
