Adrian Comănici Dr.
Cancerul de sân nu constituie o maladie ce selectează o anumită categorie socială. Mai mult, potențialitatea dezvoltării unei astfel de patologii este, de multe ori, independentă de măsurile de prevenție și poate afecta orice femeie, chiar și bărbații. Mijloacele profilactice și depistarea precoce a cancerului de sân reprezintă un arsenal redutabil pentru lupta împotriva acestei maladii, crescând în mod semnificativ eficacitatea actului medical. Este așadar lesne de înțeles că o persoană bine informată este considerabil avantajată.
Cancerul de sân are o incidentã în Europa de 109,8/100.000 femei/an si o mortalitate de 38,4/100.000 femei/an. Incidenta cancerului mamar în România a crescut de la 25 la 40 la sutã la femei în mai puțin de 10 ani și este pe primul loc în patologia oncologicã la sexul femeiesc. Mortalitatea prin cancer mamar este mare, în ciuda eforturilor de informare şi diagnosticare precoce, prin mijloace moderne și tehnici de abord terapeutic din ce în ce mai complexe. Un factor nefavorabil ar putea fi reprezentat de modificarea stilului de viață din ultimii ani, inclusiv creșterea numărului de fumători în rândul femeilor.
În SUA, ratele de mortalitate au rămas dezamăgitor constante (44.000 de decese pe an, până la un declin care a început în 1990). Rata de supravieţuire postterapeutic la 5 ani a persoanelor care au suferit de cancerul de sân a crescut, fapt atribuit diagnosticării precoce, utilizării mai intense a metodelor de screening (din anii '80) şi utilizării sporite a chimioterapiei. O scădere continuă a mortalităţii trebuie să fie menţinută în continuare. Frecvenţa cancerului de sân creşte odată cu vârsta. Aproximativ 77% dintre toate cancerele de sân apar la femeile cu vârste de peste 50 de ani , 6,5% la cele sub 40 de ani şi respectiv 15% la cele sub 50 de ani. O femeie cu vârsta de 70 de ani prezintă un risc de aproape 16 ori mai mare în comparaţie cu o femeie de 40 de ani. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru femeile sub 45 de ani care dezvoltă cancer de sân este de 79%, faţă de 87% pentru femei de peste 65 ani. Ratele de supravieţuire generală sunt de aproximativ 84% la 5 ani după diagnostic, 67% după 10 ani şi 56% după 15 de ani.
Factori favorizanți ai cancerului de sân
De cele mai multe ori suntem în fața unei boli care a atins deja punctul de diseminare. În mod logic, se impune formularea unui diagnostic precoce, calculat în ”ani mai devreme”, pentru a avea un impact asupra mortalităţii de cancer de sân. Acest lucru poate fi realizat dacă conștientizăm că orice pacientă are un risc crescut. Se poate ţine cont de faptul că marea majoritate a femeilor (85%) care dezvoltă cancer de sân prezintă factori de risc identificabili, în afară de factorul vârstă, şi, prin urmare, fiecare femeie trebuie să fie considerată cu „risc”.
Suntem obligați să ținem seama de factorii care influenţează riscul de cancer la sân. Aceştia includ o experienţă de reproducere, activitatea ovariană, boli benigne de sân, tendința familială, elemente genetice, consideraţii dietetice, precum şi factori specifici endocrini.
Screeningul pentru cancerul de sân
Autoexaminarea glandei mamare reprezintă un act care ar trebui efectuat de toate tinerele și femeile cu vârsta de peste 20 ani. Această examinare trebuie efectuată lunar, fiind necesar să se știe că ea este mai eficace în prima perioadă a ciclului menstrual (faza foliculară). Eficacitatea rezidă în faptul că sânul este un țesut endocrin, influenţat semnificativ de modificările secvențiale hormonale în perioada ciclului menstrual. Acestea determină modificări la nivelul glandei mamare, dar și în întreg organismul.
Examenul clinic al glandei mamare - este foarte important ca toate femeile cu vârste de peste 35 de ani să se prezinte anual la medic pentru o examinare a glandei mamare (examen senologic). În cadrul unei astfel de evaluări, medicul efectuează o ”anamneză” prin care analizează factorii de risc la care este supusă persoana examinată. Antecedentele heredocolaterale constituie o componentă importantă în modul în care se va derula în continuare screeningul cancerului de sân. Astfel, ar trebui ca femeilor aflate în perioada de premenopauză care au o rudă de gradul I diagnosticate cu cancer de sân să li se recomande examen mamografic anual, cu 5 ani înainte de vârsta la care a fost depistată ruda în cauză. Mamografia ar trebui să le fie efectuată anual tuturor femeilor cu vârsta peste 39 de ani.
În momentul unei suspiciuni, pentru obținerea unui diagnostic de certitudine şi pentru alegerea conduitei terapeutice se recurge la întregul arsenal de diagnostic. Ghidurile de management al cancerului mamar elaborat de experții în domeniu, inclusiv de cei din țara noastră (Ministerul Sănătății), stabilesc diagnosticul de cancer de sân prin următorul grup de elemente: examenul clinic, investigatii imagistice (mamografie, ecografie, eventual RMN mamarã) și confirmare anatomopatologicã.
Revenind însă la importanța diagnosticării precoce, la prezumția că fiecare femeie trebuie să fie considerată cu risc, este foarte important ”să nu se ajungă la plata unui preţ prea mare pentru cunoaștere” prin exces de tehnici invazive în scop de screening.
Alături de examenul clinic, a cărui importanță nu s-a diminuat de la Hipocrate până în zilele noastre, lumea tehnologiei moderne vine cu beneficii neașteptate: evaluare mamografică cu niveluri din ce în ce mai mici de radiații și cu rezoluții foarte mari (mamografia digitală) și o adevărată explozie în dezvoltarea ecografiei (metodă absolut inofensivă, care folosește ultrasunetele).
Astfel, folosită în scop de screening și în scop diagnostic, pentru orice vârstă, ultrasonografia se dezvoltă prin tehnici foarte moderne, de tipul scanarea automată (ABVS - Automated Breast Volume Scanner), elastografia în timp real (RTE) şi ultrasonografia cu contrast consolidată prin administrarea de substanță de contrast - SonoVue (CEUS),
ABVS - Automated Breast Volume Scanner
Acuson S2000 ABVS este cel mai modern echipament dedicat prevenţiei şi diagnosticării nodulului mamar și posibilităţii de identificare a cancerului la sân. Acest dispozitiv medical face parte din gama aparaturii de înaltă performanţă, scurtând timpul de evaluare screening la mai puţin de 15 minute, și a fost conceput de compania Siemens în anul 2009. Sistemul S2000 ABVS foloseşte un traductor special de mari dimensiuni, plasat direct pe piept, care ține locul unui traductor de mână. Acest traductor scanează automat sânul, fără a crea disconfort pacientei. Informația este transmisă într-o stație grafică, unde poate fi procesată prin softuri complexe. Medicul analizează în stația grafică întregul volum al sânului, în trei planuri diferite, cu posibilitatea localizării precise a oricărei formațiuni nodulare. Primele dispozitive medicale de acest tip au fost introduse în uz în Germania și, începând cu luna noiembrie 2011, şi în România.
Aparatul permite vizualizarea în mediul virtual a ţesutului mamar şi ajută astfel la depistarea precoce a formaţiunilor tumorale mamare. Folosește filtre de culoare atribuite diverselor structuri ale sânului, făcând posibilă identificarea cu ușurință a oricărei formațiuni nodulare mamare (formațiuni solide și chistice). Prin scanarea volumetrică şi reconstrucţia tridimensională a structurii sânului, aparatul oferă detalii îmbunătăţite, care măresc precizia diagnosticării şi monitorizării cancerului la sân.
Ana
Ce spital sau clinica detine acest scanner ABVS ? \r\nCat ar costa o astfel de investigatie?\r\n\r\nMultumesc.
Nov. 3, 2014, 2:42 p.m.