Dr. Andrei Filip
Cataracta este o afecţiune oftalmologică ce determină scăderea progresivă a vederii prin pierderea calităţilor cristalinului. Cristalinul este o lentilă care se află imediat în spatele părţii colorate a ochiului, irisul. Caracteristica principală a cristalinului este acomodaţia, prin care întelegem capacitatea de a vedea la toate distanţele.
Peste 70% din persoanele sănătoase de peste 60 de ani vor dezvolta cataractă. Înaintarea în vârstă este cea mai importantă cauză de apariţie a cataractei. Există însă cazuri în care această afecţiune poate fi întâlnită şi la persoane mai tinere. Cataracta poate fi congenitală sau dobândită. Alţi factori care pot influenţa sau determina apariţia cataractei sunt: medicamentele (ex.: cortizonul), mediile toxice, bolile sistemice (ex.: diabet), traumatismele, expunerea la raze ultraviolete şi, nu în ultimul rând, ereditatea. În stadiile avansate, netratată, cataracta poate produce complicaţii grave.
De cele mai multe ori, cataracta afectează ambii ochi, scăderea vederii din această cauză nefiind însoţită de durere. Principala acuză a pacientului este scăderea progresivă a vederii sau înceţoşarea acesteia. Pacientul este nemulţumit de vederea sa şi încearcă în zadar schimbarea ochelarilor.
Singura metodă de tratament este cea chirurgicală (operaţia). Prin operaţie, medicul înlocuieşte cristalinul opacifiat cu unul artificial, care este valabil pentru tot restul vieţii. În momentul de faţă, datorită tehnologiei foarte avansate, operaţia de cataractă a devenit foarte puţin traumatizantă pentru pacient, recuperarea vizuală fiind de cele mai multe ori spectaculoasă.
Operaţia de cataractă cu ultrasunete sau facoemulsificarea cu ultrasunete, cu implant de cristalin artificial foldabil (pliabil), este cea mai modernă metodă de tratament, efectuându-se printr-o incizie (tăietura) atât de mică încât nu este nevoie de sutura (cusătură). Operaţia durează foarte puţin, se face cu anestezie locală, fără internare, iar pacientul pleacă acasă după operaţie, urmând să stea cu pansament la ochiul operat până în ziua următoare, când se prezintă la controlul postoperator. Operaţia de cataractă cu ultrasunete are o rată foarte mare de reuşită, peste 99%. În cazul operaţiei de cataractă cu ultrasunete este deosebit de important să se facă la momentul oportun, respectiv atunci când pacientul nu mai are confort vizual. În cazul în care cataracta este foarte avansată, creşte riscul de apariţie a complicaţiilor atât în timpul operaţiei cât şi după. De asemenea, în cazul în care cataracta este foarte veche, albă, sau dacă momentul oportun pentru intervenţie este depăşit cu mult timp, există riscul ca operaţia cu ultrasunete să nu se mai poată efectua; în acest caz se poate opta pentru operaţia de cataractă prin metoda extracapsulară, o metodă foarte traumatizantă în comparaţie cu facoemulsificarea, cu incizie (tăietură) mare, recuperarea după operaţie fiind mult mai lentă.
Pacientul trebuie să respecte indicaţiile pe care le primeşte de la medicul oftalmolog atât înainte de operaţie cât şi după. Tratamentul postoperator, respectat de pacient, influenţează în mod direct rezultatul vizual final.
După operaţia de cataractă cu implant de cristalin artificial monofocal se pierde acomodaţia, astfel că pacientul va avea nevoie de ochelari de aproape sau de distanţă, după necesitate.
Cristalinele monofocale se împart la rândul lor în sferice şi asferice, acestea din urmă, mai moderne, oferind o vedere mai clară şi un contrast mai bun.
Există cristaline monofocale torice care se recomandă celor cu astigmatism. Cristalinele artificiale foldabile multifocale oferă o vedere bună atât la distanţă cât şi de aproape, satisfacţia pacientului fiind foarte mare. După acest tip de implant de cristalin artificial pacientul are independenţă faţă de ochelari în peste 85% din activităţile zilnice.
Cristalinele artificiale multifocale personalizate se adresează persoanelor cu dioptrii extreme, sferice, cilindrice sau amândouă şi se fabrică la comandă în urma unor măsurători.
În concluzie, este bine ca operaţia de cataractă să se facă în momentul în care confortul vizual scade. Aşteptarea nu duce decât la complicaţii şi la scăderea calităţii vieţii.
