Vederea unui nou-născut este în cea mai mare parte neclară, dar sistemul vizual se dezvoltă în timp și se formează pe deplin în anii adolescenței.
Un screening vizual este un examen ocular eficient. Un copil este „testat” pentru probleme oculare și este trimis la oftalmolog, daca este necesar, pentru un examen detaliat.
Screening-ul poate fi efectuat în general de catre un:
- medic pediatru
- medic de familie
- oftalmolog
- sau alt furnizor de servicii de îngrijire a sănătății instruit corespunzător.
În România nu există deocamdată programe sistematice de screening oftalmologic cu ajutorul cărora să fie depistate problemele de vedere ale copiilor de la vârste la care tratamentul este încă viabil și eficient.
Anumite boli oftalmologice dacă nu sunt nedepistate la timp duc la pierderea definitivă a vederii sau la o recuperare parțială, nesatisfăcătoare.
Screening-ul vizual vizează depistarea anumitor probleme și practic, se poate focusa într-un anume segment de vârsăa, pe anumite probleme.
De exemplu, screeningul pentru Retinopatia de Prematuritate vizează depistarea tuturor copiilor prematuri care au dezvoltat retinopatie și care necesită tratament urgent pentru a preveni orbirea.
Primul screening îl face de regulă neo-natologul și trebuie să îndrume copilul pentru un exament oftalmologic dacă bebelușul este:
- născut prematur
- are semne de boală a ochilor
- are antecedente familiale de boală oculară în copilărie.
Dezvoltarea tehnologiei a permis în ultimii ani apariția fotoscreener-elor digitale de tip PlusOptix (dar nu este singurul) care permit detectarea viciilor de refracție mari, strabismelor și a diferențelor mari de dioptrie între cei doi ochi la vârste foarte mici când copiii nu pot fi testați pentru acuitate vizuala (intervalul 6 luni-3 ani).Toate aceste probleme, nedepistate la timp, pot duce la ambliopie (ochi leneș) care poate fi prevenită sau tratată la timp în acest mod.
Plus Optix este foarte util în screening dar evident pot exista erori, sub sau supradiagnosticare și nu reprezintă în niciun caz, folosit ca mijloc unic, un aparat de diagnostic.
În mod practic, dacă medicii de familie ar avea un fotoscreener digital ar putea îndruma cu ușurință cazurile selectate către un specialist, înainte de vârsta de 2 ani.
Pentru moment însă, ei pot recomanda un screening, îndrumând pacientul acolo unde există dotarea necesară dar este foarte important ca acest screening sa nu fie transformat într-un mijloc de diagnostic sau pentru a se obține avantaje materiale (cumpărarea unor ochelari ne-necesari).
Un oftalmolog pediatru ar trebui să vă vadă copilul dacă screening-ul depistează:
- anomalii ale ochilor
- ochi nealiniați (strabism)
- vicii de refracție (miopie, hipermetropie, astigmatism)
- diferente semnificative de dioptrie între cei doi ochi
De mai bine de 50 de ani oftalmopediatrii din întreaga lume sunt preocupați de tema screeningului la copilul mic și sunt mii de programe și studii în derulare. Fără o implicare masivă a statului, nicăieri în lume nu este posibilă organizarea unui program național de screening vizual la copil deoarece necesită resurse financiare și umane foarte mari și un proces continuu de educație.
Un screening oftalmologic NU POATE ÎNLOCUI UN CONSULT OFTALMOLOGIC