Dr. Daniela Cioplean
Ochelarii reprezinta un accesoriu important pentru omul modern. Exista moda, trend, o infinitate de rame si de lentile din care purtatorul de ochelari adult poate sa aleaga in functie de problemele pe care le are, in functie de preferintele cosmetice dar si de buget.
Cu copiii situatia sta putin diferit. Pentru un copil ochelarii nu sunt un moft sau un capriciu, in aproape toate situatiile ochelarii joaca un rol extrem de important in recuperea lor functionala, in a-i ajuta sa aiba o viata si o vedere normale.
Dar daca va uitati atent la fata angelica a unui copil mic veti observa ca fizionomia lui este complet diferita de cea a adultului. Saua nazala este mica (ei “nu au nas”), obrajorii sunt proeminenti iar copiii, in onestitatea lor, nu rabda disconfortul fizic oricare ar fi el. Deci , pentru un oftalmopediatru, o prescriptie de ochelari permanenti la un copil (de retinut ca la copii nu exista altfel de ochelari decat permanenti) este un challenge. Dincolo de prescriptie care trebuie sa fie corecta, ochelarii trebuiesc executati impecabil, de la alegerea unei rame corespunzatoare varstei, fizionomiei si dioptriilor si pana la a fi pe gustul micutului. Specialistul in optica, trebuie sa aiba experienta cu copiii si sa le inteleaga specificul pentru a face recomandarile adecvate. Parintele trebuie sa inteleaga ca uneori, ceea ce crede el ca se potriveste copilului sau nu se potriveste deloc cu problemele acestuia si sa accepte un sfat pertinent. Pentru oftalmologul care prescrie este foarte important sa se asigure ca finalizarea prescriptiei lui este corespunzatoare. Este de regula o munca in echipa.
Fiabilitatea, rezistenta, lentilele de plastic, lipsa componentelor mici care se pot rupe sau pot fi inghitite, greutatea mica, sprijin preponderant pe urechi si accesorii care ii impiedica sa alunece si dau libertate de miscare copilului sunt esentiale.
Copiii pot purta ochelari de la varste foarte mici, cateva luni chiar. Ei se pot naste cu dioptrii mari, situatiile in care aceste dioptrii “apar” la varsta mica sunt rare. De regula, momentul diagnosticarii este momentul in care ele sunt descoperite. De aceea, daca lucrurile nu sunt normale in raport cu varsta (pentru ca exista si dioptrii fiziologice, care sunt normale , ochiul copilului fiind decat cel al adultului), copilul trebuie sa poarte ochelari pentru a vedea normal si a pentru a-si dezvolta o vedere normala.
Absenta sau intarzierea corectiei optice (a ochelarilor) pot duce la declansarea strabismelor, ambliopiei (ochiul lenes), absenta unei vederi tridimensionale, lucruri care in multe situatii, depistate tardiv nu mai pot fi recuperate integral sau deloc. De aceea, screeningurile oftalmologice la copii sunt importante si le pot salva vederea. Acolo unde nu exista screeninguri, medicul de familie este cel care trebuie sa indrume parintii catre un consult oftalmologic cat mai repede atunci cand sesizeaza nereguli in comportamentul vizual al copilului sau acesta se naste intr-o familie in care parintii sau fratii mai mari au avut probleme oftalmologice.
Atunci cand un copil primeste recomandarea de ochelari, prescriptia se face in urma unui consult minutios care include obligatoriu si masurarea dioptriilor cu picaturi-cicloplegie, de preferat de catre un specialist oftalmolog de copii. Nu “incercati” lentilele copilului, acestea sunt individuale exact asa cum pantofiorii lui nu vi se potrivesc, cel mai probabil nu aveti cum sa vedeti cu ochelarii lui.
Lentilele prescrise unui copil, pot fi complicate, de exemplu lentile combinate, care contin dioptrii sferice, cilindrice si prismatice si rostul lor este de a restaura sau conserva prezenta vederii binoculare in strabisme mici.
De asemenea, uneori sunt necesare lentile multifocale sau bifocale al caror montaj este complet diferit de cel al adultului, de aceea este bine ca acesti ochelari sa fie executati in centre specializate pentru ca in masura in care un ochelar bine prescris si executat poate salva vederea unui copil, un ochelar prost prescris si/sau prost executat poate distruge sansa la o vedere normala.
