Interviu realizat cu doamna Conf. Dr. Cristina Tiu, Președinte al Societății Române de Neurologie
AVC este a doua cauză de deces în România, după infarctul miocardic. Cum se poate reduce acest număr de cazuri, ce măsuri luați?
La un moment dat aceasta a fost chiar prima cauză de deces în România, am fost printre țările în care mortalitatea prin accidente vasculare cerebrale o depășea pe cea prin infarct de miocard. În ultimii ani lucrurile s-au mai schimbat, odată cu inițierea de către Ministerul Sănătății a unui Program de Acțiuni Prioritare pentru tratamentul acut al pacienților cu afecțiuni considerate urgențe medico- chirurgicale în care se încadrează și infarctul miocardic și accidentele vasculare cerebrale. Acest program (AP- AVC acut) a început în 2015 cu 10 spitale în care se putea face tromboliză în accidentul vascular cerebral acut, iar anul acesta programul s-a extins în încă 33 de spitale, astfel încât în prezent sunt 43 de spitale în care se va primi finanțare pentru a se efectua tratament intervențional de revascularizare prin tromboliză în accidentul vascular cerebral acut. Sunt doar câteva spitale județene care nu sunt acoperite încă și doar patru centre din cele 43 care pot efectua și tratament de revascularizare pe cale endovasculară (trombectomie sau trombaspirație), dar sperăm ca numărul centrelor să crească, pentru a corespunde nevoilor reale ale populației.
Ce acțiuni se pot iniția pentru a realizala nivel de populație prevenția în cazul AVC?
La nivel european există un proiect de luptă contra stroke-ului, în care au fost stabilite anumite obiective, dintre care, prevenția în AVC este un obiectiv foarte important. Educația populației pentru un stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată și mai multă mișcare, educația pentru recunoașterea rapidă a semnelor unui accident vascular cerebral, reducerea poluării sunt măsuri ce necesită implicarea mai multor structuri, inclusiv guvernamentale. Pe lângă acestea, sunt necesare măsuri pentru creșterea procentului de pacienți cu accident vascular cerebral ischemic care pot fi tratați prin tromboliză, ținta europeană fiind de 15% din totalul pacienților cu AVC. Este necesară de asemenea creșterea numărului de unități sanitare ce pot oferi servicii de recuperare neurologică. Planul de acțiune pentru AVC 2018- 2030 reunește în fapt câteva obiective mari, care cuprind toți pașii începând de la prevenție, tratamentul în acut, și recuperarea neurologică post-acută, iar Societatea de Neurologie din România este pe deplin implicată în elaborarea unor protocoale pentru creșterea calității îngrijirilor acordate pacienților cu accidente vasculare cerebrale, precum și în consilierea autorităților privind măsurile necesare pentru prevenția primară și secundară a acestui grup de afecțiuni cu consecințe de cele mai multe ori devastatoare.