Conf. Dr. Cristina Tiu
Interviu realizat cu doamna Conf. Dr. Cristina Tiu, Președinte al Societății Române de Neurologie.
Stimată doamnă conferențiar, ce noutăți și speranțe aduce Programul Național de Scleroză Multiplă?
Avem speranțe să dispunem de medicamente noi, unele care sunt de curând lansate pe piața mondială (cum ar fi Ocrelizumab), dar și unele care sunt utilizate de mai mulți ani pe plan internațional, dar nu au fost disponibile până acum în țara noastră, și mă refer aici în special la Fingolimod. Există și alte medicamente pentru care se fac demersuri pentru a fi disponibile pentru pacienții cu scleroză multiplă, o afecțiune cu o mare variabilitate și cu mecanisme fiziopatologice complexe, ce impun existența unor terapii cu mecanisme diverse de acțiune. Poate că vechiul dicton ”nu există boli, ci bolnavi” își găsește una dintre cele mai bune exemplificări în cazul acestei afecțiuni. Ne-am bucura să putem oferi pacienților noștri toate tipurile de imunomodulatoare disponibile la ora actuală în Uniunea Europeană.
Care este rolul medicului de familie în depistarea precoce a sclerozei multiple?
Rolul medicului de familie este să identifice existența unor semne neurologice și să îndrume pacientul către medicul neurolog. Nu putem pretinde ca un medic de familie, covârșit oricum de birocrația din sistem, să cunoască atât de bine patologia neurologică încât să poată el însuși să stabilească diagnosticul. Dacă este un debut tipic și mai ales dacă a mai avut astfel de cazuri, ar putea să ridice suspiciunea unui debut de scleroză multiplă, dar mai important este să știe, atunci când examinează un pacient, că semnele și simptomele pe care acesta le prezintă sunt determinate de o afectare neurologică și să îndrume pacientul către medicul specialist. Diagnosticul necesită o serie de investigații paraclinice, dintre care examenul prin rezonanță magnetică este obligatoriu.
Există anumite conditii externe care pot determina apariția acestei boli, sau există persoane cu un risc crescut pentru această boală ?
Condițiile externe au fost foarte mult studiate pentru că există în mod clar o diferență a prevalenței bolii în funcție de latitudine, și anume în emisfera nordică există o frecvență mai mare a cazurilor cu cât ne aflăm mai în nord. În această situație se pune problema dacă acest lucru ține de un bagaj genetic al populației respective sau de factori externi, de mediu, de climă. A fost studiată în special expunerea solară și legat de aceasta, nivelul seric de vitamina D. Acum știm că acest nivel nu este un factor cauzal sau declanșator al bolii, dar se poate asocia cu o predispoziție de a face mai ușor recăderi ale bolii. Fumătorii pot de asemenea să facă această boală. Există și o componentă genetică, dar nu este o transmitere genetică de tip autozomal dominant sau recesiv, ci mai degrabă o predispoziție genetică. Studiile efectuate arată că în cazul unei persoane cu scleroză multiplă există un risc de apariție a bolii de 5% pentru fiice, 4% pentru frați și 1% pentru descendenții de sex masculin. Afecțiunea este mai frecventă la femei, raportul fiind de 2-3:1.
Având în vedere diversitatea bolilor neurologice, se poate vorbi de medici neurologi specializați pe o anumită patologie?
În momentul în care se incheie perioada de pregătire în specialitate (rezidențiatul), trebuie ca medicul neurolog să fie apt să examineze un pacient și să recomande investigațiile necesare pentru a putea încadra suferința pacientului într-o categorie de afecțiuni neurologice (o afecțiune cerebro- vasculară, o boală degenerativă, inflamatorie etc.). Lucrurile au evoluat foarte mult, neurologia a beneficiat de investiții mari pentru cercetare, s-au făcut progrese foarte mari, astfel încât nu mai pot fi acoperite perfect toate mijloacele de diagnostic sau cele terapeutice pentru toate afecțiunile. S-au creat studii complementare, care să permită aprofundarea cunoștiințelor într-un anumit domeniu. În special în clinicile universitare, în spitalele mari, fiecare și-a creat un domeniu de expertiză, a lucrat mai mult, a văzut mai mulți pacienți cu o anumită afecțiune, astfel încât putem spune că suntem specializați, fie în domeniul bolilor cerebro-vasculare, fie în domeniul epilepsiei, al tulburărilor cognitive, al tulburărilor de mișcare (cum este boala Parkinson), al neuropatiilor periferice sau al sclerozei multiple. În Clinica de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgență București, există pentru fiecare dintre aceste domenii medici care au cunoștiințe aprofundate și o bogată experiență în domeniul lor de expertiză. Domnul profesor Băjenaru, creatorul școlii moderne de neurologie din România ne-a îndrumat pe fiecare, ne-a încurajat să ne alegem domeniul “de suflet” și ne-a sprijinit să căpătăm expertiză, fiecare în domeniul pe care l-am ales.
AVC este a doua cauză de deces în România, după infarctul miocardic. Cum se poate reduce acest număr de cazuri, ce măsuri se iau?
Continuare în numărul viitor.
