Adaptarea la noua paradigmă de viață în care trăim, presupune investiții multiple din resursele noastre personale, dincolo de acceptarea pierderii parțiale a controlului asupra existenței noastre și dincolo de bruschețea cu care s-au desfășurat lucrurile.
Înainte de orice, ar fi bine să conștientizăm că, pe de o parte, este o situație care ne afectează pe toți, fără excepție, și, în al doilea rând, că este o situație asupra căreia nu avem cum să intervenim la nivel de cauze, deci cea mai sănătoasă abordare este cea în care ne străduim să ne adaptăm cu minime prejudicii, intervenind și determinând acele realități individuale asupra cărora avem control.
Diminuarea prejudiciilor (a costurilor) este posibilă dacă reducem opoziția și fronda – de altfel firești în cazul adulților obișnuiți cu un nivel ridicat de determinare și direcționare a propriei existențe.
Ceea ce trăim în aceste zile poate fi asociat, de asemenea, unei crize psiho-emoționale și sociale, pentru toți fiind o situație nouă și mai mult decât atât, necunoscută. Deseori, reacția cea mai frecventă la necunoscut este însoțită de temeri. Tocmai aceste temeri sunt măsura normalității noastre psihice, ca atare, este firesc să simțim teamă acum în fața unei experiențe total noi, care are atât de multe fațete și despre care știm că ne poate afecta integritatea fizică, psihică, socială, economică…
De utilitate maximă este instituirea și reglarea activităților zilnice cu ajutorul unui program care presupune delimitarea fermă a activităților profesionale de cele personale. Amestecarea sarcinilor de serviciu cu cele legate de relațiile cu copiii sau permiterea intruziunii necesităților casnice în programul de lucru pentru birou, cel mai probabil vor determina un consum excesiv și suprasolicitare, cu riscul apariției dezechilibrelor, atât la nivel fizic, cât mai ales la nivel psihologic.
Identificând aspectele cele mai importante de la nivelul fiecărui palier al vieții, le putem separa în subcategorii. Spre exemplu, în ceea ce privește managementul aspectelor legate de copii, putem identifica mai multe direcții asupra cărora avem nevoie să decidem cum procedăm: programul cursurilor online, activități extracurriculare online, activități de relaxare fizică, joacă, s.a.m.d.
Soluția abordării pe paliere, însoțită de strategia de acțiune pas cu pas, aduce rezultate benefice, o dată pentru că permite ajustarea permanentă și adaptarea la orice modificare exterioară ce poate interveni, cât și crearea unei imagini organizate a detaliilor pe care le presupune noua structură a vieții noastre.
Schimbarea pe care o traversăm, presupune de asemenea, și o sumedenie de aspecte pozitive de care ne putem folosi pentru a ne adapta mai facil. Mai mult decât atât, depinde de fiecare dintre noi cât de deschiși suntem și cât de conștienți de oportunitatea pe care o avem de a modifica felul în care privim anumite realități ale propriei vieți. Mă refer mai ales la a aprecia și a ne bucura de lucruri mărunte pe care le avem la îndemână, chiar sub ochii nostri, și care deseori trec neobservate sau, și mai rău, sunt considerate implicite și adesea sunt amânate…cum ar fi, momentele de comunicare autentică cu copiii sau cu partenerii de cuplu, faptul de a împărți aceeași cameră pentru timpul de relaxare sau pur și simplu răgazul unui mic dejun împreună cu familia într-o banală zi de marți…
Așadar, este nevoie de resurse diverse (timp, organizare, iubire, etc.) pentru a traversa experiența aceasta și a o face cât mai puțin prejudiciantă. Este important să nu uităm că suntem ceea ce gândim, iar ceea ce gândim ne va face să ne simțim într-un anumit fel și să acționăm pe cale de consecință.
Să fim înțelepți și să ne reamintim mereu că adaptabilitatea este o măsură a inteligenței noastre…