Redactia Saptamana Medicala
Flora intestinală este un univers microscopic, pe care îl purtăm cu noi toată viaţa şi care totalizează mai multe sute de miliarde de bacterii, din circa 400-500 de specii diferite de bacterii, fungi şi virusuri. Dacă la naştere, tubul digestiv este steril, colonizarea cu bacterii atinge concentraţia maximă în primii ani de viaţă.
Colonul se poate menţine sănătos cu 85% probiotice (flora de fermentaţie) şi 15% agenţi patogeni (flora de putrefacţie). Sănătatea depinde de echilibrul dintre aceste două tipuri de bacterii. Flora de fermentaţie predomină pentru că ea colonizează o porţiune mai mare din intestin, şi anume, tot intestinul subţire şi o parte a colonului, în vreme ce flora de putrefacţie se găseşte doar în colonul descendent (aproximativ 50 de centimetri). Orice modificare sau dezechilibru al acestui raport înseamnă o sensibilitate crescută la infecţii, întrucât flora intestinală nu-şi îndeplineşte corect rolul protector.
Bacteriile au numeroase potenţiale terapeutice incluzând: proprietăţi antiinflamatoare, anticancerigene, anticonstipaţie, inhibiţia creşterii unor agenţi patogeni. La nivel de ADN previn leziunile preneoplazice induse de carcinogeni chimici. Studiile de laborator au demonstrat că aceste bacterii benefice inhibă tumorile de ficat, de colon, pe cele ale vezicii urinare şi ale glandelor mamare.
Cei mai importanţi agenţi patogeni sunt virusurile intestinale, paraziţii, micotoxinele şi bacteriile specifice.
Rolul florei intestinale
Flora intestinală are un rol important în digestie şi în imunitatea organismului. Ea degradează resturile alimentare nedigerate într-o formă în care acestea să poată tranzita pereţii tubului digestiv şi să intre în sistemul vascular, participând la sinteza unor vitamine (complexul de B-uri, vitamina K) şi menţinând un mediu ostil instalării bacteriilor patogene potenţial cauzatoare de boală.
Bacteriile care formează flora intestinală nu colonizează toate aceleaşi părţi ale intestinelor. Astfel, germenii aerobi se găsesc în partea superioară a intestinului subţire, la nivelul duodenului şi în jejun, deoarece aerul din stomac pătrunde cu uşurinţă acolo. Pe de altă parte, bacteriile anaerobe populează locurile închise şi sărace în oxigen, adică a doua jumătate a intestinului subţire (ileonul) şi colonul. Flora bacteriană anaerobă se împarte în două grupe de germeni: de fermentaţie şi de putrefacţie.
Flora de fermentaţie declanşează procesele de fermentare a fibrelor din legume, fructe, din învelişul cerealelor, deteriorând aceste fibre pentru a elibera nutrienţii. Fibrele dure – celuloza, pectina, lignina – nu pot fi digerate de sucurile digestive, secretate de stomac, ficat şi celelalte glande digestive, ele ajungând intacte în intestin, unde sunt transformate de flora intestinală.
În partea terminală a colonului se găseşte flora de putrefacţie, care degradează particulele alimentare care nu au fost digerate încă. În acest proces sunt generate deşeuri mai mult sau mai puţin toxice, pe care le neutralizează ficatul
Factorii care distrug flora intestinală:
Pentru menţinerea sănătăţii, flora intestinală trebuie să fie formată din 85% bacterii de fermentaţie şi 15% bacterii de putrefacţie. Din cauza stilului de viaţă dezechilibrat, 90% din populaţie prezintă dezechilibre ale florei intestinale. Potrivit unor autori, majoritatea populaţiei are în prezent 15% floră de fermentaţie şi 85% floră de putrefacţie. Cauzele sunt:
• lipsa din dietă a legumelor şi fructelor
• abuzul de carne
• abuzul de zahar alb, de cafea, de ceai, de ciocolată, de alcool
• abuzul de medicamente, în special de antibiotice
Atunci când raporturile dintre flora de fermentaţie şi cea de putrefacţie se inversează, flora de putrefacţie se răspândeşte în afara teritoriului ei natural, înspre colonul tranvers şi cel ascendent. Flora de fermentaţie în număr mic nu mai poate ţine piept germenilor de putrefacţie, fiind deschisă calea infecţiilor şi intoxicării organismului.
Astfel, sunt create condiţiile propice dezvoltării bolilor şi tulburărilor determinate de intoxicare: balonări, digestie proastă, flatulenţă, oboseală, creştere în greutate, probleme de concentrare, dureri de cap, tulburări de memorie, depresie, probleme cutanate, transpiraţie, miros urât al respiraţiei, boli cardiovasculare, diabet, obezitate, cancer.
Creşterea florei de putrefacţie agresează de asemenea mucoasa intestinală şi produce microleziuni. Peretele mucoasei intestinale împiedică pătrunderea în sânge şi ţesuturi a altor substanţe decât cele utile (vitamine, minerale). Odată devenit poros din cauza microleziunilor, peretele intestinal nu-şi mai îndeplineşte rolul de filtru. Este deschisă astfel uşa nu numai pentru toxine, ci şi pentru alţi microbi.
Bacteriile din intestin se înmulţesc foarte repede. O nouă generaţie apare la 20-60 de minute. Bacteriile patogene se înmulţesc foarte rapid, pot suferi mutaţii şi pot genera infecţii virulente.
În cazul unei flore intestinale deficitare, bacteriile patogene se înmulţesc excesiv şi pot provoca infecţii care nu ar fi apărut niciodată dacă flora intestinală ar fi fost sănătoasă.
Un exemplu în acest sens este Escherichia coli. Inofensivă în intestin, această bacterie devine virulentă în căile urinare, fiind responsabilă de mai mult de 80% dintre cistite.
Abuzul de antibiotice şi distrugerea florei intestinale permit înmulţirea ciupercii Candida albicans, care se manifestă prin diaree, constipatie, digestie deficitară. Odată flora intestinală distrusă, Candida albicans migrează din tubul digestiv şi poate provoca micoze la nivelul cavităţii bucale, plămânilor, degetelor şi vaginului.
Alte prezenţe obişnuite în intestin, cu potenţial periculos, sunt stafilococii şi streptococii. Dacă migrează din intestin ca urmare a distrugerii florei de protecţie, aceştia pot provoca furuncule, sinuzite, angine, rinofaringite, otite, septicemie, pneumonie, artrită, infecţii urinare. Alţi microbi patogeni care trăiesc în mod normal în intestin şi care pot migra pe fondul abuzului de antibiotice sunt Klebsiella (infecţii respiratorii, ale tubului digestiv, ale aparatului urogenital), Shigella (dizenterie), Salmonella (febra tifoidă).
Anonim
Like and share\r\nhttp://www.plik.ro/vin/info/fermentatie.html
May 6, 2015, 9:17 p.m.Anonim
<a href="http://www.plik.ro/vin/info/fermentatie.html"></a>
May 6, 2015, 9:17 p.m.CORNELIA
Unde se introduc bacterii de la persoane slabe care au un tranzit intestinal normal?
March 21, 2016, 2:12 p.m.IOANA BOBOCEA
UN REMEDIU DE EXCELENTA !rnrnSanatate cu Lactoferrin Gold 1.8rnhttps://www.facebook.com/Sanatate-cu-Lactoferrin-Gold-18-561786320863924/
March 23, 2018, 1:59 p.m.