Sanatate Saga
Nutrienţi esenţiali - Omega-3 din uleiul de peşte
Dacă am stoarce toată apa din creier, am descoperi că 60% din masa uscată este formată din grăsimi. Acestea, supranumite şi grăsimi ”inteligente”, adevărate cărămizi ale creierului, sunt acizi graşi nesaturaţi din gama Omega-3 pe care corpul nu-i poate sintetiza, ei fiind esenţiali pentru sănătatea mintală. Un raport ideal pentru metabolismul de Omega-3:Omega-6 este de 1:1; de remarcat, consumul real de cca 20 de ori mai mare de Omega-6 decât este necesar!
În cazul în care celulele corpului uman şi ale creierului uman sunt lipsite de aceşti acizi graşi esenţiali, de care au nevoie pentru a creşte şi a funcţiona, celulele îi vor înlocui cu alte grăsimi similare, dar care pot fi dăunătoare şi le pot diminua funcţiile.
Nivelurile ridicate de "acizi graşi de înlocuire" în sânge sunt asociate cu persoanele care suferă de depresie sau de deficit de atenţie (ADHD).
Cele mai ”proaste” grăsimi pentru funcţionarea creierului sunt cele hidrogenate sau parţial hidrogenate şi grăsimile trans, care, în exces, înlocuiesc grăsimile ”inteligente” Omega-3.
Grăsimile ”inteligente” sunt necesare încă din perioada prenatală, în perioada extrem de solicitantă a sarcinii, când femeile au nevoi crescute de acizi graşi Omega-3, atât pentru sănătatea proprie cât şi a copilului, dar şi după sarcină, în perioada alăptatului, când bebeluşii se pot bucura de acţiunea pozitivă pe care le-o oferă acizii graşi Omega-3.
În ultimul trimestru de sarcină se definitivează formarea creierului copilului, a retinei şi a sistemului nervos, pe baza rezervelor de Omega-3 ale mamei. Dacă aceste rezerve sunt sărace, pot apărea carenţe în dezvoltarea copilului, iar epuizarea completă a acestor rezerve poate duce la depresia postpartum a mamei.
Adesea, copiii născuţi prematur şi cei cu o dezvoltare intrauterină încetinită au la naştere o cantitate sanguină redusă de acizi graşi Omega-3.
Dezvoltarea creierului este mai rapidă în timpul primului an de viaţă, când creierul copilului se triplează în mărime. În această etapă de creştere rapidă a sistemului nervos central, creierul foloseşte 60% din energia totală consumată de copil, iar 50% din caloriile zilnice ale unui copil provin din grăsimi.
Prevenirea naşterii premature, a depresiei postnatale a mamei, favorizarea unui travaliu mai uşor, dezvoltarea nervoasă normală a bebeluşului, reducerea incidenţei alergiilor la noul născut, toate sunt în directă legătură cu un aport adecvat de acizi graşi Omega-3.
Grăsimile Omega-3 influenţează dezvoltarea creierului şi performanţa, mai ales la cele 2 extreme ale vieţii, în perioada de creştere, de la perioada prenatală la sugari şi la persoanele în vârstă, dar şi pentru persoanele adulte, ferindu-le de depresie, stres şi oboseală.
Omega-3 DHA este componenta structurală a ţesutului cerebral, aşa că o deficienţă de DHA din dietă s-ar putea traduce într-o deficienţă în funcţionarea creierului.
Dar cât de important este DHA pentru dezvoltarea creierului?
Luaţi în considerare aceste rezultate de cercetare:
- * Copiii cu cantităţi mici de DHA în dieta lor au o dezvoltare mai redusă a creierului şi o acuitate vizuală diminuată.
- * Inteligenţa şi performanţele academice ale copiilor alăptaţi la sân par a fi mai crescute comparativ cu ale sugarilor alimentaţi cu diverse formule de lapte, ceea ce a fost atribuit în mare parte conţinutului crescut de DHA al laptelui matern.
- * Culturile a căror dietă este bogată în acizi graşi Omega-3 (eschimoşii, care mănâncă mult peşte) au o incidenţă mai mică de boli degenerative ale sistemului nervos central şi cardiovasculare.
- * S-a dovedit că animalele experimentale ale căror diete sunt sărace în DHA au creiere mai mici şi o întârziere în dezvoltarea sistemului lor nervos central.
- * S-a dovedit că unii copii cu performanţe slabe la şcoală, din cauza sindromului deficienţei de atenţie, au în dieta lor cantităţi insuficiente de acizi graşi esenţiali.
Adolescenţii au tendinţa de a mânca o mulţime de produse alimentare cu grăsimi saturate şi hidrogenate ”junk food”, iar sportivii au tendinţa de a limita aportul de grăsimi, în scopul de a se menţine în formă; dar nu toate grăsimile trebuie eliminate, deoarece creierul tânăr are nevoie de mai mult peşte şi de mai puţini cartofi prăjiţi.
Aşadar, nivelul sanguin crescut de DHA are un impact pozitiv asupra funcţionării creierului, creşte capacitatea de concentrare, vitalitatea, rezistenţa la efort şi la stres, combate depresia şi oboseala cronică, stabilizează dispoziţia şi încetineşte degradarea celulei nervoase. Omega-3 contribuie la dezvoltarea armonioasă a creierului copilului, prin stimularea funcţiei cognitive, îmbunătăţirea atenţiei şi chiar ameliorarea deficitului de atenţie şi diminuarea manifestărilor extreme.
Sunt persoane care spun că mănâncă peşte de 2 ori pe săptămână, dar este de menţionat că, prin fierbere/coacere, peştele pierde o mare parte din conţinutul de Omega-3; în plus, peştele poate conţine cantităţi necontrolabile de contaminanţi. Despre ton se spune că e de preferat să se consume cel mult o dată pe lună, din cauza conţinutului de mercur care se acumulează în organism.
Astfel, Uleiul pur de peşte Omega-3 sau Uleiul din ficat de cod sunt sursele ideale de acizi graşi Omega-3, pur, cu proprietăţi nutritive, terapeutice şi energetice deosebite.
În funcţie de preferinţe puteţi alege formele lichide, cu gust bun, sau capsulele mici, uşor de înghiţit.
Alimentele bogate în lipide contribuie la senzaţia de saţietate. În acest fel ne “oprim” din mâncat. O masă foarte săracă în lipide ne face să rămânem flămânzi, dar atunci vom consuma alte alimente în exces sau vom fi tentaţi să mâncăm din nou la un interval scurt.
Alimentele care conţin lipide sunt bogate în vitamine liposolubile. Limitarea excesivă a aportului de lipide duce la carenţa acestor vitamine. Absorbţia vitaminelor liposolubile necesită prezenţa lipidelor în lumenul intestinal. Vitaminele liposolubile dintr-o polivitamină nu se absorb dacă nu sunt lipide în intestin.
O eroare “istorică” a fost aceea de a se înlocui untul cu margarină hidrogenată, în ideea că aceasta este un amestec de lipide vegetale şi nu conţine colesterol. Rezultatul a fost înlocuirea unei grăsimi “dăunătoare” doar dacă e consumată în exces, cu una realmente toxică.
Margarinele actuale nu se mai obţin prin hidrogenare.
Procesul de obţinere a laptelui praf duce la generarea de grăsimi trans.
În principiu, cca 20-30 % din necesarul caloric zilnic trebuie acoperit de lipide.
Necesităţile individuale diferă. Există populaţii la care ponderea grăsimilor în alimentaţie e de peste 50% din aportul caloric (în special cele care trăiesc în zone reci – ex. eschimoşii). Cu toate acestea, eschimoşii au rate foarte scăzute de afecţiuni cardiace, diabet şi obezitate.
În ideea că grăsimile ar fi responsabile pentru diverse boli, s-au formulat recomandări de a se reduce ponderea lor la mai puţin de 20% sau chiar de 10% din calorii.
Necesarul de lipide al copiilor, în special al celor mici, este mult mai mare decât al adulţilor.
Cu cât copilul e mai mic, cu atât necesarul de lipide – proporţional cu greutatea corporală – e mai mare. Copilul nu este “un adult în miniatură”.
În laptele matern lipidele alcătuiesc 50-55% din valoarea energetică.
Circa 40% din sporul ponderal al sugarului de până la 4 luni îl reprezintă acumularea de lipide. Între 2 şi 3 ani, doar 3% din sporul ponderal este reprezentat de lipide.
Compoziţia acizilor graşi din lipidele laptelui matern: circa 50% acizi graşi nesaturaţi; 40 % mononesaturaţi; 10 % polinesaturaţi - esenţiali.
Compoziţia în lipide a laptelui matern depinde de rezervele şi alimentaţia mamei.
Regimurile foarte sărace în lipide sunt foarte dăunătoare pentru copii, în acest caz nefiind asigurat necesarul de acizi graşi esenţiali care intră în structura creierului şi retinei şi nici de vitamine liposolubile (A, D, E, K).
Uleiul din ficat de cod conţine nutrienţi esenţiali: Omega-3, vitamina D şi vitamina A;
Nutrienţii sunt componente ale alimentaţiei necesare organismului pentru creşterea şi funcţionarea normală.
Creierul este un ţesut gras, format cu acizi graşi Omega-3 - adevărate cărămizi ale creierului -, ce nu pot fi produşi de organismul uman; ei ajută la dezvoltarea şi menţinerea funcţiilor acestuia şi încetinesc degradarea celulei nervoase. De asemenea, acizii graşi Omega-3 sunt nutrienţi esenţiali pentru sănătatea şi frumuseţea pielii.
Vitamina D este indispensabilă imunităţii şi fixării calciului în oase etc.;
Vitamina A este solubilă în grăsimi, este importantă pentru ochi şi creşterea oaselor în principal.
Vitamina E - adaos ca antioxidant.
Terapia tradiţională naturală cu ulei de peşte a constituit vreme îndelungată aproape unica sursă de vitamine D şi A, pentru a preveni rahitismul la copii, dar şi pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a întregului organism; administrarea acestora în şcoli şi grădiniţe şi-a dovedit eficienţa timp de decenii.
S-a observat o îmbunătăţire a funcţiei cognitive la copiii care au consumat constant ulei de peşte.
Omega-3 are efecte pozitive:
- - asupra inimii şi circulaţiei vasculare, moderează nivelul colesterolului, trigliceridelor, al hipertensiunii şi oboseala cronică, scade aritmiile;
- - asupra creierului, a dispoziţiei şi a funcţiei cognitive, reduce depresia, stresul şi manifestările extreme;
- - asupra articulaţiilor, ameliorând înţepeneala de dimineaţă, cu efect antiinflamator;
- - îmbunătăţeşte imunitatea, ajută la menţinerea densităţii normale osoase la adulţi, având foarte mare importanţă pentru buna funcţionare a organismului, în general.
- Utilizarea zilnicǎ a Uleiului din ficat de cod Lysi pentru copii (Children’s cod liver oil) asigurǎ copiilor vitamina D şi Omega-3 DHA necesare pentru:
- - creştere optimǎ, oase rezistente,
- - dezvoltare cognitivǎ,
- - prevenirea şi ameliorarea unor boli precum: alergii, astm, obezitate, ADHD, tulburǎri de vedere ş.a.
Un gram de grăsime conţine 9,2 calorii - de peste 2 ori mai mult decât carbohidraţii şi proteinele, care au doar 4 calorii pe gram.
Omega-3 sunt grăsimi bune, care nu se depun, ci, dimpotrivă, dau un plus de energie şi vigoare pentru mai multă mişcare, pentru arderea grăsimilor nedorite, sunt adevărate grăsimi antistres, atât fizic cât şi psihic.
Pentru femeile însărcinate o nutriţie optimă trebuie să includă, cu siguranţă, Ulei de peşte islandez, pur, natural, tradiţional, iar pentru bebeluşi, Uleiul din ficat de cod pentru copii poate deveni unica sursă de vitamina D.
http://www.askdrsears.com/topics/family-nutrition/dha/dha-brain-food
