Redactia Saptamana Medicala
Amprenta de pe limbă
Nu scoate limba dacă vrei să-ţi ascunzi identitatea. La fel ca şi în cazul amprentelor digitale, toată lumea are şi o amprentă linguală unică!
Câte oase avem?
Un adult are mai puţine decât un nou născut. Ne începem viaţa cu 350 oase, dar deoarece acestea se unesc în timpul creşterii, vom avea doar 206 la vârsta adultă.
Intestine lungi
Intestinul subţire, cu o lungime de aproximativ 7 metri, este de cca 4 ori mai lung decât înălţimea persoanei. Dacă nu ar fi extrem de bine înfăşurat, nu ar încăpea în cavitatea abdominală…
Bacteriile
Fiecare centimetru pătrat de piele a corpului uman este populat cu 32 milioane bacterii, însă, din fericire, majoritatea sunt paşnice.
Sursa mirosului corporal
Sursa subsuorilor sau a picioarelor urât mirositoare este transpiraţia. O pereche de picioare are 500.000 glande sudoripare, care produc peste 500 ml transpiraţie zilnic.
Viteza strănutului
Aerul care iese în timpul strănutului poate avea până la 250 km/h, iată deci un motiv bun pentru a-ţi acoperi nasul şi gura când strănuţi sau pentru a te feri când te simţi ameninţat.
Uneori strănutul prea puternic poate rupe o coastă. Dacă se încearcă reținerea strănutului, în creier sau în măduva spinării se poate sparge vreo venă, fapt care poate avea consecințe letale. Dacă în timpul strănutului persoana se forțează să își țină ochii deschiși, aceștia pot ieși din orbite.
Distanţa parcursă de sânge
Sângele călătoreşte mult prin corp. În fiecare zi, el strabate 96.000 km prin vasele sangvine, iar inima pompează zilnic 7600 kg sânge până la cele mai fine vase capilare.
Cât de tare sforăi ?
Până la vârsta de 60 ani, 60% dintre femei şi 40% dintre bărbaţi vor sforăi. Nivelul de zgomot produs de sforăit poate varia de la 60 până la 80 decibeli, asta înseamnă că se aude ca o bormaşină. Zgomotele de peste 85 decibeli sunt considerate periculoase pentru urechea umană.
Culoarea părului şi bogăţia sa
Blondele cu siguranţă au mai mult par. Culoarea părului depinde de densitatea sa, iar blondele (naturale) sunt în vârful listei. În general, capul uman numără 100.000 foliculi piloşi, fiecare dintre ei fiind capabil să producă 20 fire de păr pe durata de viaţă a unei persoane. Blondele au aproximativ 146.000 foliculi, brunetele 110.000 foliculi, fetele cu parul şaten au 100.000 iar roşcatele numai 86.000 foliculi.
Creşterea unghiilor
Dacă îţi tai unghiile de la mâini mai des decât cele de la picioare, e normal. Unghiile care sunt expuse şi care sunt folosite cel mai des cresc mai repede. De asemenea, unghiile cresc mai repede la mâna cu care scrii şi la degetele mai lungi. În medie, unghiile cresc cu aproximativ 2,5 mm în fiecare luna.
Greutatea capului
Nu e de mirare că bebeluşii nu-şi pot ţine capul în primele luni de viaţă: capul reprezintă 1/4 din lungimea totala a corpului la naştere şi numai 1/8 la vârsta adultă.
Nevoia de somn
Omul poate rezista fără somn destulă vreme, însa 11 zile îi sunt fatale. Dupa 11 zile de nesomn, va adormi… pe vecie!
De ce plângem de fericire?
Se pare că râsul şi plânsul sunt reacţii fiziologice similare: ambele apar în situaţii emoţionale puternice şi nu se pot opri atunci când vrem noi. Noi asociem plânsul cu tristeţea însă lacrimile sunt declanşate de o varietate de emoţii. Se pare că atât plânsul cât şi râsul pot uşura un eveniment stresant, contracarând efectele cortizonului şi ale adrenalinei. Aşadar, poti să te consideri norocos dacă râzi până-ţi dau lacrimile.
De ce îţi pocnesc articulaţiile ?
În interiorul capsulei formate de articulaţii se află un lubrifiant, numit lichid sinovial, care conţine gaze dizolvate. Atunci când întinzi articulaţia, comprimi de fapt fluidul din interiorul ei, forţând gazele bogate în azot să plece din lichidul sinovial. Eliberarea „aerului” din capsula articulaţiei provoacă acel „trosc” pe care îl auzim. Odată ce gazele sunt eliberate, articulaţia devine mai flexibilă. Probabil că ai observat că articulaţia nu va mai pocni o vreme. Acest lucru se întâmplă deoarece gazele eliberate se resorb în lichidul sinovial în aproximativ 15-30 minute. Dacă îti place să-ţi trosneşti articulaţiile degetelor, trebuie să ştii că acest lucru nu duce la artrită, dar poate duce la scăderea puterii în acea mână.
De ce ţi-e frig?
Temperatura corporală este reglată în creier, mai precis în hipotalamus, care îi semnaleaza corpului să cedeze caldură pe vreme caldă şi să o capteze (să tremure pentru a o produce în muşchi) pe vreme rece. Fierul joacă un rol în acest proces, aşa că oamenii care suferă de anemie au adesea senzaţia de frig. Circulaţia proastă (datorata hipertensiunii sau medicamentelor) pot lăsa extremităţile fără căldură. De asemenea, hipotiroidia poate încetini metabolismul până în punctul în care corpul nu mai generează suficientă căldură. Un studiu recent a sugerat că ar exista o predispoziţie genetică în ceea ce priveşte toleranţa la frig. Ce poţi face? Manâncă alimente bogate în fier (măruntaie, fasole, vegetale verzi) şi evită nicotina, care provoacă constricţia vaselor sangvine.
Ce provoacă furnicăturile?
Numite şi parestezii, furnicăturile şi amorţelile sunt provocate de fluxul sangvin redus către un nerv presat. Dacă stai prea mult într-o poziţie ciudată sau cu picioarele încrucişate, poţi apăsa pe un nerv îndeajuns de tare pentru a-i întrerupe comunicarea cu creierul, provocând „adormirea” picioarelor. Parestezia se simte în general în extremităţi (mâini, picioare şi glezne). Simpla modificare a pozitiei este de ajuns pentru a restabili comunicarea nervului cu creierul. Uneori, aceste furnicături pot fi însă semne ale unor boli serioase, precum diabetul sau lupusul, caz în care ele nu dispar la modificarea poziţiei corporale.
