Interviu realizat cu Prof. Dr. Dorel Săndesc, Preşedinte Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă - SRATI
Care credeți că este cea mai importantă abilitate a medicului anestezist?
Medicii ATI-iști sunt veritabili luptători pe un front nesfârșit, luptând pentru salvarea de vieți omenești și alinarea suferințelor. În fața unei asemenea provocări, profesionalismul este calitatea esențială pentru a te transforma într-un învingător. Iar pentru a deveni un adevărat profesionist în cea mai tehnologizată și una din cele mai dinamice specialități medicale, singura șansă este de a învăța continuu, într-un ritm intens, de a rămâne un veșnic student. Esențială este de asemenea dedicația pentru această profesie; niciodată motivația financiară nu va putea compensa prețul uriaș plătit la nivel personal de un medic ATI.
Care au fost cele mai complicate intervenții la care ați luat parte și care a fost recordul de ore petrecut în sala de operații?
După atâția ani de activitate e greu să faci un top al celor mai complicate sau celor mai lungi intervenții, într-un domeniu care se caracterizează tocmai prin complexitate și prin "bătălii" de durată pentru salvarea unor vieți. Au fost traumatisme complexe, pentru care s-a intervenit chirurgical peste 8 ore, a fost un caz dramatic în care o tânără femeie gravidă a facut o hemoragie cerebrală severă ce a determinat starea de comă profundă, depășită, dar pe care am ținut-o în viață până când fătul a atins o vârstă gestațională ce îi dădea șanse la viață, după care am decis efectuarea operației cezariene; au fost cazurile dramatice de gripă severă apărute la femei gravide, cu instalarea suferinței pulmonare severe ("plămânul de șoc"), în care am utilizat în premieră în România "Plămânul artificial" , care a permis salvarea atât a vieții mamelor cât și al copiilor.
Cât de importantă este, în viziunea dvs, discuția cu pacientul și aparținătorii acestuia?
Comunicarea reprezintă un element esențial în relația medic-pacient. Și trebuie spus că în acest domeniu există multe de făcut în medicina românească. Medicii români nu beneficiază de o pregătire specifică și acest handicap are efecte nefaste. Cei mai mulți dintre noi am conștientizat importanța comunicării cu ocazia experiențelor profesionale în străinătate. Din fericire, numărul tot mai mare de medici și asistente medicale care activează temporar în străinătate și apoi revin în țară contribuie la schimbarea de mentalități și atitudini. Cred însă că se impune și asigurarea unei pregătiri formale în acest domeniu, atât în timpul studiilor universitare, cât și în rezidențiat. Acolo în spital, loviți de suferințe și tragedii, oamenii își exprimă cel mai pregnant vulnerabilitatea și au cea mai mare nevoie de comunicare, empatie și compasiune.
În ultimii ani ați fost de o parte și de alta a baricadei-secretar de stat, medic ATI în spital, profesor. Ce ar lipsi sistemului de sănătate din România?
Sistemul sanitar din România poate fi vindecat de bolile de care evident suferă doar de către cei care știu să facă asta: profesioniștii din sistem. Deprofesionalizarea structurilor de conducere este una din marile probleme ale societății românești. Soluția pentru sistemul sanitar și pentru România este una singură: MERITOCRAȚIA.