Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că aproape 180 milioane de oameni din lumea întreagă suferă de diabet zaharat, iar tipul 2 de diabet reprezintă circa 90% din totalitatea cazurilor. Obezitatea este responsabilă de creşterea numărului de îmbolnăviri sau există multe alte alte fenomene metabolice care provoacă această afecţiune?
Obezitatea reprezintă una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică ale secolului 21. În ultimele 2-3 decenii, prevalenţa obezităţii s-a triplat în multe din ţările Europene şi continuă să crească, afectând populaţii cu vârste tot mai mici. Conform datelor O.M.S., la nivel mondial, peste 1,6 miliarde de adulţi sunt cu supragreutate şi 400 milioane cu obezitate. Se estimează că în următorii 15 ani se va ajunge la 2,3 miliarde de adulţi cu supragreutate şi la peste 700 milioane cu obezitate. În Europa, 20-25% , respectiv peste 150 milioane de adulţi au obezitate. În România, prevalenţa supragreutăţii şi obezităţii se situează între 30 - 45% din populaţia adultă.
Există multe mituri legate de obezitate şi diabet, cum ar fi cel al dulciurilor, stresului, al moştenirii genetice. Sunt „demne” de luat în seamă sau sunt şi alţi factori de risc?
Cauzele obezităţii sunt multiple şi rezultă din combinarea nefastă a predispoziţiei genetice cu stilul de viaţă nesănătos, în condiţiile unui ambient ce favorizează alimentaţia excesivă, lipsa de mişcare şi insuficienta informare a populaţiei.
Obezitatea este o boală cronică, agresivă prin complicaţiile multiple pe care le generează şi extrem de costisitoare prin intervenţiile complexe pe care le necesită.
Obezitatea şi diabetul tip 2 sunt în aşa mare măsură asociate, încât lumea medicală a introdus în vocabularul său curent noţiunea de „Diabezitate”. Vă rog să detaliaţi.
Patologia metabolică, reprezentată în principal de diabetul zaharat tip 2, şi patologia cardiovasculară sunt asocieri clasice ale obezităţii. În mare parte, epidemia de diabet zaharat tip 2 din prezent urmează creşterea dramatică a prevalenţei obezităţii în deceniile precedente. Federaţia Internaţională de Diabet recunoaşte că la nivel mondial sunt 285 milioane de persoane adulte cu diabet zaharat, marea majoritate cu diabet de tip 2 şi 344 persoane cu prediabet şi estimează pentru anul 2030 creşterea persoanelor cu diabet la 438 milioane şi a celor cu prediabet la 472 milioane. Costurile îngrijirii se vor ridica în Europa la peste 124 miliarde de dolari. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în următorii 20 ani, peste 23,6 milioane decese vor fi de cauză cardiovasculară, ce rămâne de departe lidera în mortalitate.
În faţa acestor cifre şi a realităţii devastatoare reacţia trebuie să fie „agresivă”, „intensivă” şi „susţinută”.
Cât de importante sunt educaţia şi prevenţia în ceea ce priveşte incidenţa obezităţii şi a diabetului zaharat în rândul copiilor şi tinerilor? Cine este responsabil de această prevenţie şi care sunt recomandările pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos? Ce programe există în acest sens?
Prevenţia obezităţii, în primul rând, şi controlul terapeutic al acesteia, alături de toţi factorii de risc cardiovascular sunt acţiuni ce trebuie să preocupe toate departamentele politice, economice, sociale şi medicale, atât la nivel naţional cât şi internaţional. Acest lucru se şi intâmplă în majoritatea ţărilor dezvoltate, care au deja în desfăşurare o serie de programe ce vizează, pe de o parte, educarea populaţiei şi promovarea la acest nivel a stilului de viaţă sănătos şi, pe de altă parte, modificarea factorilor de mediu implicaţi în generarea riscului de obezitate, patologie metabolică şi cardiovasculară şi optimizarea asistenţei medicale în acest domeniu. Doar acţiunile concertate şi programele structurate ce implică diverse sectoare guvernamentale, sectorul privat, producătorii din industria alimentară, mass-media şi comunitatea, vor avea şanse de reuşită în stoparea creşterii ponderale şi reducerea riscului metabolic şi cardiovascular.
O condiţie esenţială în prevenţia şi controlul patologiei cardiometabolice este permanenta informare şi perfecţionare a tuturor celor implicaţi în asistenţa medicală atât de complexă a acestei patologii complexe.
Federaţia Română de Diabet are o strategie pe termen mediu şi lung în profilaxia celor două afecţiuni? De asemenea, vă rog să ne spuneţi care sunt noutăţile pe care le veţi aborda în cadrul Congresului naţional de obezitate de la Cluj?
Permanenta adaptare a metodelor terapeutice şi combinarea pe termen lung a optimizării stilului de viaţă cu farmacoterapia specifică şi consacrată şi cu terapia comportamentală sunt acţiuni obligatorii în cadrul managementului clinic structurat, corect aplicat. Cunoaşterea şi înţelegerea mecanismelor complexe ce stau la baza dezvoltării obezităţii şi patologiei asociate vor susţine aplicarea managementului clinic bazat pe dovezi, singurul cu şanse reale de reuşită. Aceasta este şi dorinţa organizatorilor celui de al 5-lea Congres Naţional de Obezitate cu tema „Obezitatea, Sindromul metabolic şi Diabetul zaharat tip 2”, organizat de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii, cu sprijinul Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice şi al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, desfăşurat în perioada 3-5 Decembrie 2009, la Cluj-Napoca. Manifestarea ştinţifică îşi propune să abordeze problematica obezităţii din prisma asocierilor morbide complexe ce includ diabetul zaharat tip 2, riscul cardiovascular, oncogen, osteoarticular, respirator şi obstetrical, precum şi modalităţile moderne de abordare terapeutică ale acestor patologii.
