Organizația mondială a sănătății (OMS) situează România pe locul trei în Europa, la obezitatea infantilă. Copilul obez sau supraponderal prezintă un risc mult mai mare de a dezvolta boli cronice cardiovasculare, Diabet zaharat tip II, patologie osteo-articulară, probleme în dezvoltarea sexuală și chiar unele forme de cancer.
Pe lângă patologia somatică, un copil obez dezvoltă de-a lungul timpului, probleme psihice datorită marginalizării, excluderii sociale.
Creșterea ponderală în copilărie este mult mai dăunatoare decât cea debutată după încheierea procesului de creștere.
Hrănirea în exces a copilului mic, peste capacitatea sa de utilizare a energiei, devine o obișnuință atunci când copilul se va hrăni singur.
Copilul supraponderal se dezvoltă neuropsihic mult mai lent decât ceilalți copii.
Moartea subită infantilă este mult mai frecventă la copiii obezi, iar speranța de viață a acestora este mai mica.
Cei mai importanți factori de risc sunt: determinismul genetic, aportul excesiv și sedentarismul.
Alimentația nesănătoasă, tip fast-food a înlocuit în ultimii ani hrana sănătoasă preparată acasă și a stricat echilibrul metabolic multor copii. În plus, condimentele, hormonii și excesul de sare din acest tip de alimente a dus la hipertrofia papilelor gustative și la convertirea gustului.
Abuzul de dulciuri concentrate și de produse de patiserie, pe lângă creșterea în greutate, biciuiesc pancreasul și-l epuizează, ducând la instalarea diabetului.
Televizorul, calculatorul, tableta și telefonul mobil au îndepartat copiii de la locurile de joaca.
Diversificarea corectă a alimentației sugarului
• Lapele matern sau formulele de lapte trebuie să constituie alimentația de bază a copilului până la vârsta de un an.
• Diversificarea alimentației nu este necesară înaintea vârstei de șase luni, deoarece sistemul enzimatic al copilului nu este suficient dezvoltat.
• Primele alimente introduse sunt unele fructe, apoi legumele, făinoasele, brânzeturile, gălbenușul de ou și carnea.
• Diversificarea se începe atunci când bebelușul este sănătos, introducând cate un aliment nou pe săptămână.
• Alimentele alese trebuie să fie proaspete și de calitate; în sezonul de iarnă se pot folosi cele congelate în condiții optime de păstrare.
• În cazul în care copilul refuză constant un aliment, se va amâna introducerea acestuia.
• Alimentele introduse vor fi preparate doar prin fierbere, fiind administrate doar cu lingurița.
• Fasolea, varza, conopida, orice produs afumat sau prăjit sunt interzise până după vârsta de un an.
• Fructele cu semințe, albușul de ou și mierea au un potențial alergen ridicat și din acest motiv se vor introduce după ce copilul împlinește un an.
• O alimentație sănătoasă trebuie să conțină toate principiile alimentare -proteine, glucide, lipide, minerale, vitamine.
• Administrarea alimentelor ar fi bine să aibă ore fixe, să se desfășoare în bucătărie și să nu se exagereze cu cantitățile.
• Distragerea atenției cu tabletă, jucarii sau alte metode nu este de bun augur, devenind un obicei împământenit când copilul se va alimenta singur.
Mituri despre alăptare, diversificare și alimentație
• Berea și ceapa stimulează secreția lactată – FALS; alcolul din bere trece în laptele matern și este toxic pentru sistemul nervos al bebelușului, iar ceapa este responsabilă de intensificare colicilor.
• Copilul plânge de foame și trebuie hrănit de câte ori plânge – FALS; o alimentație corectă trebuie să respecte un anumit orar, cel puțin după prima lună de viață.
• Sucurile de fructe sunt necesare din primele două luni de viață – FALS; laptele matern sau formula conține toate vitaminele, mineralele și apa necesare copilului.
• Hrana semisolidă trebuie administrată cu biberonul – FALS; hrana respectivă se va administra cu lingurița, în cantități mici.
• Copilul alăptat la sân peste vârsta de un an este mai sănătos – FALS; alaptatulprelungit face copilulmai dependent de mama simultmaidificilaintarcarea.
• Copilul gras și mâncăcios este frumos și sănătos – FALS; obezitatea este urâtă și invalidantă.
• Dacă un copil este gras, are de unde slăbi când se îmbolnăvește – FALS; copilul obez este mult mai expus la îmbolnăviri decât unul slab și se recuperează mai greu.
• Dacă un copil nu mănâncă atât cât vrea mama sau bunica, trebuie hrănit cu forța – FALS; copilul mănâncă atât cât are nevoie (dacă nu a primit dulciuri înainte de masă), atâta vreme cât curba lui de creștere este în limite normale.
• Copilul trebuie să mănânce ciorbă în fiecare zi – FALS; dacă un copil refuză să mănânce ciorbă nu trebuie forțat. Ciorba nu este un aliment esențial în alimentație.
• Nu mănâncă decât cartofi prăjiți – EXTREM DE PERICULOS; nu se vor mai face cartofi prăjiți și va fi lăsat să flămânzească o zi sau două și va mânca altceva.
• Nu mănâncă decât la calculator, televizor sau în dormitor – INTERZIS!
