,,Dacă tinereţea ar ştii,…, dacă bătrâneţea ar putea,…’’ Cicero
Reabilitarea medicală a vârstnicului se face integrat pe mai multe planuri, deoarece pacientul cu vârsta de peste 60 de ani, în general, este polipatologic, cu afectare diferită a unor organe; unele au afectare cronică, stabilă, echilibrată în contextul vârstă-evoluţie biologică, altele suferă acutizări sporadice cu consecinţe reversibile sau ireversibile. În acest context, pacienţii sunt internaţi pe perioade variabile de timp, determinate sau nedeterminate.
Reabilitarea medicală se face pe următoarele planuri:
• reabilitare locomotorie;
• reabilitare neuromotorie;
• reabilitare neuropsihică (neuro-cognitivă-comportamentală);
• reabilitare cardio-vasculară;
• reabilitare psiho-emoţională, acolo unde nu există context neurodegenerativ.
Recomandările cuprind şi necesitatea ca fiecare adult să acorde zilnic minim 30 de minute pentru activitate fizică de intensitate moderată, preferabil în toate zilele săptămânii.
Reabilitarea locomotorie se desfăşoară cu respectarea principiilor kinetoterapiei la vârsta a 3-a:
• în primul rând să nu facă ,,rău’’
• participarea activă şi conştientă a pacientului (acolo unde este posibil)
• gradarea treptată a efortului
• individualizarea aplicării mijloacelor folosite (de comun acord cu medicul şi după o evaluare permanentă a parametrilor hemodinamici - înainte, în timpul şi după şedinţa de lucru)
• comunicare pacient - kinetoterapeut, evitând durerea provocată şi rezistenţa la manevre, şi susţinerea psihică a pacientului
Este obligatorie adaptarea programului de masaj şi kinetoterapie pentru fiecare pacient.
Masajul face parte din metodele pasive, fiind benefic pentru organism prin efectele sale directe, indirecte, imediate, tardive, calmante, stimulatoare.
• Reabilitarea neuromotorie, pentru un pacient vârstnic cu suferinţă complexă a sistemului nervos. Oportunitatea tratamentului este decisă de medicul neurolog, momentul, durata şi complexitatea intervenţiei de neuroreabilitare, la care conlucrează specialistul în recuperare fizică, logopedul, psihologul, terapeutul ocupaţional, asistentul social, asistentul de nutriţie, medicul psihiatru. Această implicare multidisciplinară, presupune recuperare fizică şi cognitiv-emoţională, durata neuroreabilitării fiind uneori destul de lungă, chiar ani de zile.
• Reabilitarea cardio-vasculară include un program regulat de activitate fizică moderată la pacienţii cu substrat patologic cardio-vascular. Prin acest program se urmăreşte şi modificarea celorlalţi factori determinanţi sau favorizanţi: scăderea în greutate, scăderea factorilor metabolici, scăderea factorilor psihici (stresul, anxietatea, depresia), creşterea toleranţei la efort, creşterea sensibilităţii la insulină. Este foarte important să se facă distincţia între diferite forme de exerciţiu fizic, beneficiile, indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărui tip de patologie (HTA, AVC, IMA).
Reabilitarea psihoemoţională se face de asemenea într-un context de echipă, intervenţia prin terapie ocupaţională cu toate aspectele şi tipologia exercitării ei, ţinând cont de nivelul existent al cognitivităţii, al declinului cognitiv şi al potenţialului restant. Se fac evaluări psihometrice, se stabilesc tipurile de intervenţie şi se asociază terapia medicală specială, toate sub îndrumarea şi coordonarea medicului psihiatru.
Dr. Nina Maria Diaconescu
Medic specialist medicină internă, geriatrie gerontologie, managementul serviciilor de sănătate, Clinica Geronto Life Med, Str. Ciacova nr.9, sector 1, Bucureşti, telefon/fax: 0216674060; 0722737320, e-mail:
office@gerontolifemed.ro; gerontolifemed@gmail.com
site: www.gerontolifemed.ro
