Redactia Saptamana Medicala
B. Dorobăț, Adela Dimitriade, Alexandra Carp, A. Simonov, G. Iana
Compartimentul de Angiografie și Terapie Endovasculară, Spitalul Universitar de Urgență București
Anual în Statele Unite apar aproximativ 1.500.000 cazuri de fracturi prin compresia corpului vertebral. O treime dintre acestea devin cronice. Cele mai multe dintre aceste fracturi (85%) sunt rezultatul osteoporozei primare, restul fiind cauzate de osteoporoza secundară sau metastazele litice vertebrale. 25% din femeile la menopauză sunt afectate de tasări vertebrale. Acestea duc la deformarea progresivă și modificări în mecanica coloanei crescând riscul unor eventuale noi fracturi. Efectele sunt reducerea mobilității coloanei, de multe ori cu imobilizare la pat, durere cronică și/sau depresie clinică care afectează considerabil sănătatea, activitățile zilnice și costurile medicale. Fiecare fractură prin compresie a vertebrei osteoporotice duce la creșterea cu 15% a mortalității, în funcție de vârsta și la o pierdere de 9% a capacității vitale pulmonare.
Vertebroplastia este un procedeu terapeutic minim invaziv, ce constă în injectarea percutanã de ciment acrilic, sub control radiologic, într-o vertebrã patologica, pentru a obtine un efect antialgic și o consolidare a vertebrei. În ultimii ani tehnica și materialele s-au dezvoltat într-o manieră apreciabilă.
Cimentul acrilic a fost folosit în chirurgie pentru prima datã în anul 1960, pentru fixarea protezei de sold. Vertebroplastia a fost folositã intraoperator pentru un hemangiom cervical, iar din 1987 este utilizată pentru tratarea tasărilor vertebrale secundare osteoporozei sau infiltrării maligne. În prezent, în SUA sunt făcute aproximativ 200.000 de vertebroplastii/an.
Tasarea vertebrală reprezintă o cauză frecventă de durere la nivelul spatelui și de limitare a activității obișnuite a multor pacienți. Osteopenia cauzată de vârstă, utilizarea cronică de steroizi, tumorile cu localizare primară vertebrală, precum și metastazele vertebrale reprezintă principalele cauze de tasare vertebrală. Pacienții se prezintă la medic acuzând durere la nivelul coloanei aparută fie spontan, fie la traumatisme minore. Tratamentul conservator durează 6 săptămâni și constă din administrarea de analgezice, repaus la pat și recomandarea utilizării unui corset toraco-lombar pentru perioadele de activitate. Sunt pacienți a căror durere se ameliorează la acest fel de tratament, dar sunt numeroș ceii care prezintă o durere persistentă, rezistentă la tratament, asociată cu scăderea mobilității coloanei, cifoză și cu limitarea activitătii zilnice. Scopul vertebroplastiei este de a diminua durerea și de a întări corpul vertebral, astfel încât este indicată în fracturi-tasări vertebrale ce nu răspund la tratament conservator și nu au tulburări neurologice. În cazul prezenței tulburărilor neurologice (compresie medulară, deficit motor, parestezii etc.), injectarea de ciment nu se va putea face percutanat, ci printr-o intervenție chirurgicală ce asociază și tehnici de decompresie medulară.
Contraindicații pot fi stricte (fracturi recente, tulburări de coagulare, infecții (discite, osteomielită) sau relative (tasare mai mare de 80-90%, fractură mai veche de 1 an).
Istoricul afecțiunii, examenul clinic și radiologic ne ajută să corelam simptomele cu imaginea radiologică și excluderea unui deficit neurologic sau a unei mielopatii. Rezonanța magnetică sau examenul CT confirmă integritatea peretelui posterior al corpului vertebral sau poate depista o alta cauză a simptomatologiei (hernie de disc, stenoză de canal, infecție, etc.). Este utilă și o coagulogramă pentru a preîntampina o hemoragie la locul de puncție.
Vertebroplastia percutanată este o metodă de tratament minim invazivă, cu un bun efect analgezic, cu întărirea corpului vertebral, în acest fel prevenind accentuarea tasării și apariția tulburărilor neurologice; timpul de spitalizare este scurt, pacienții se pot mobiliza rapid postoperator și nu este necesară imobilizarea în corset. S-a demonstrat, că mărirea corpului vertebral scade sau chiar elimină durerea și previne eventualele colapsuri. Vertebroplastia poate fi combinată și cu biopsia osoasă, care este de obicei efectuată chiar înaintea plombajului, în cursul aceleiași proceduri.
Datorită succesului și ratei scazute a complicațiilor (sub 1%), indicațiile acestei proceduri s-au extins progresiv, iar astăzi, plombajele percutane cu ciment se efectuează ca tratament primar al instabilității osoase în cazurile leziunilor corpurilor vertebrale, pediculilor și pelviene, benigne sau maligne. Succesul per ansamblu în procesul de atenuare a durerii (90 – 95% din cazuri) și în recuperarea mobilității justifică interesul promovării acestui tip de tratament, în special pentru confortul pacienților. Nu trebuie neglijat tratamentul medicametos al osteoporozei, pentru prevenirea apariției unor noi leziuni.
