Prof. Univ. Eugen Bratucu
Augustin Marian Marincaș, Virgiliu Mihail Prunoiu, Daha Claudiu, Octavia-Luciana Madge, Brătucu Eugen
Managementul statusului nutrițional în cazul diagnosticului și tratamentului pentru cancer constituie o etapă absolut necesară pe care echipa terapeutică trebuie să o abordeze din momentul preluării pacienților.
Augustin Marian Marincaș, Virgiliu Mihail Prunoiu, Daha Claudiu, Octavia-Luciana Madge, Brătucu Eugen
Pornind de la studii care au relevat că medicii oncologi, dar și medici în alte specialități neglijează aspectele privind nutriția în cazul pacienților cu cancer, “evaluarea statusului nutritional ar trebui să facă parte din evaluarea globală obligatorie a pacienților “ și în tot acest demers multidisciplinar ar trebui implicați oncologi, specialiști în nutriție, psihologi, asistente și alți specialiști în domeniul medical.
Corelația dintre nutriție și cancer a fost studiată în ultimele decenii atât din punctul de vedere al rolului pe care nutriția îl are în apariția și dezvoltarea cancerului cât și în ceea ce privește prevenirea, dar și tratamentul și evoluția acestei boli și nu în ultimul rând, ca factor de risc în apariția complicațiilor postoperatorii.
În cancerul gastrointestinal de exemplu, malnutriția este asociată cu un prognostic nefavorabil. Astfel, într-un studiu privind asocierea dintre nutriție și cancerul gastrointestinal, abordarea nutrițională a pacienților cu cancer gastrointestinal, dar și alte aspecte, malnutriția este factor de risc preoperatoriu și sursă importantă a morbidității postoperatorii. Este importantă evaluarea nutrițională încă de la prima consultație. „Sprijinul nutrițional care însoțește tratamentele curative are un rol specific pentru a crește răspunsul la tratament, a scădea rata complicațiilor și posibil a reduce morbiditatea prin menținerea echilibrului dintre consumul de energie și aportul alimentar sau minimizarea dezechilibrului dintre ele.”
În cancerul gastric, unde singurul tratament cu intenție curativă este deocamdată cel chirurgical, printre complicațiile postoperatorii se numără și fistulele. Statusul nutrițional reprezintă unul dintre factorii de risc pentru fistulele anastomostice.
Pe lângă deficitul nutrițional cu care pacienții se prezintă de cele mai multe ori la internare, în cazul pacientului chirurgical apar postoperator modificări metabolice, endocrine și imune care necesită o mare parte din resursele organismului. Dintre aceste modificări secundare intervenției chirurgicale și care contribuie la deteriorarea statusului nutritional menționăm reacția inflamatorie urmată de o creștere a consumului metabolic, o creștere a proteolizei, modificările structurale ale proteinelor, hiperglicemia, eliberarea hormonilor de stres, declanșarea răspunsului inflamator sistemic ș. a.
Din acest motiv, tratamentul nutrițional preoperatoriu constând în reechilibrarea parametrilor biologici și nutriționali, atunci când acesta este posibil, contribuie la reducerea apariției complicațiilor postoperatorii.
În cazul pacienților tratați și operați în cadrul Clinicii I de Chirurgie generală și oncologică de la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București, cei cu pierdere în greutate au prezentat o frecvență mai mare de apariție a fistulelor postoperatorii.
Corectarea deficitelor constatate la internare precum anemia, hemoglobină mică, nivel scăzut de proteine, pierderea în greutate, a constat în transfuzie, echilibrare hidro-electrolitică, administrarea de soluții amino-acide sau soluții de nutriție parenterală.
Profesorul Brătucu Eugen este chirurg oncolog la Institutul de Oncologie București, redactor șef adjunct la revista Chirurgia (din 1995 și în prezent), este membru al Academiei de Științe Medicale, Coordonator Platforma de Cercetare a Academiei de Ştiinţe Medicale din Institutul Oncologic Bucureşti, Profesor Şef Clinică Chirurgie din 1995, șef catedră de Chirurgie la IMF București până în 2011, a primit Ordinul “Serviciul Credincios” in grad de ofițer – anul 2000, - Medalia “Meritul pentru Învățământ” Clasa a III-a – anul 2004 și Ordinul „Meritul Sanitar” Grad de Cavaler – anul 2010
Analiza efectuată asupra rezultatelor înregistrate la nivelul lotului de pacienți din acest studiu trimite la necesitatea introducerii unui program de screening privind riscul nutrițional la pacienții cu cancer gastric care urmează să fie operați, ca și a introducerii unui protocol de terapie nutrițională pre și postoperatorie cu scopul reducerii complicațiilor postoperatorii, în cazul de față scăderea apariției fistulelor.
Stadiul avansat al bolii este însoțit și de un deficit nutrițional mai mare și în consecință antrenează un risc mai mare de complicații postoperatorii. Un risc mai crescut se constată și în cazul pacienților vârstnici, mai exact a celor peste 70 de ani, așa cum indică rezultatele studiului nostru.
În cazul pacienților cu scădere în greutate, planul terapeutic cel mai bun s-a dovedit a fi nutriția parenterală preoperatorie (3-5 zile), urmată de nutriție enterală postoperator. În cazul grupului de pacienți care au urmat această schemă s-a înregistrat cel mai mic procent de complicații (fistule) (13%), spre deosebire de grupul pacienților care au beneficiat de nutriție parenterală doar postoperator (13,88%) și de grupul care nu a primit deloc tratament nutrițional (20,84%).
Un alt aspect important este că rata complicațiilor și durata spitalizării postoperatorii la pacienții cu cancer gastrointestinal și care prezintă malnutriție scad dacă se instituie nutriție enterală postoperatorie timpurie în comparație cu instituirea nutriției parenterale totale.
Deși prezintă o importanță majoră în cazul pacienților oncologici, nutriția este un aspect căruia încă nu i se acordă atenția cuvenită în practica clinică și de multe ori este chiar neglijat de echipa terapeutică. Urmările negative pe care un status nutrițional dezechilibrat le poate avea la pacienții cu diferite tipuri de cancer, precum un răspuns mai slab la tratament, complicații postoperatorii mai frecvente, spitalizare mai lungă, supraviețuire mai scurtă ș.a. impun o abordare care să aibă în vedere evaluarea nutrițională pornind de la un protocol de risc nutrițional, un screening obligatoriu pentru malnutriție la internare și strategii terapeutice bazate pe dovezi.
