Ziua de vineri dinaintea echinocţiului de primăvară marchează şi Ziua Mondială a Somnului – World Sleep Day. Anul acesta, evenimentul s-a desfăşurat sub sloganul „Bucură-te de lumea somnului, conservă-ţi ritmul organismului pentru a te bucura de viaţă!”. Motto-ul a fost inspirat de studiile celor trei laureați ai premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină, referitoare la mecanismele moleculare ce controlează dezvoltarea ritmului circadian.
Ideea sloganului a fost aceea de a pune accent și de a creşte gradul de conştientizare referitor la ritmul circadian. În esenţă, acest ritm semnifică faptul că viața de pe Pământ este adaptată la rotația planetei noastre.
Ritmul circadian reglează funcții importante ale organismului Cu o precizie deosebită, ceasul nostru intern adaptează fiziologia organismului la diferitele faze ale zilei. Ceasul biologic ajută la reglarea nu numai a tiparelor de somn, ci și a funcțiilor critice cum ar fi comportamentul alimentar, eliberarea hormonilor, tensiunea arterială și temperatura corpului.
De la descoperirile celor trei laureați, biologia circadiană s-a dezvoltat într-un câmp de cercetare vast și foarte dinamic. Acum știm că toate organismele multicelulare, inclusiv oamenii, utilizează un mecanism similar pentru a controla ritmurile circadiene. Din punct de vedere biologic, ceasul circadian determină ritmul de sinteză pentru o gamă întreagă de proteine care sunt implicate într-o multitudine de procese biologice care se schimbă în timp ce dormim sau ne trezim. Astfel ceasul circadian reglementează această parte critică a expresiei genetice pentru a organiza ritmul zi-noapte al expresiei proteice.
Aceste cercetări au un impact important în activitatea clinică şi în felul în care bunăstarea noastră este afectată atunci când există o nepotrivire temporară între mediul nostru extern și acest ceas biologic intern, de exemplu atunci când călătorim în mai multe fusuri orare. Există, de asemenea, dovezi că defazarea cronică dintre stilul nostru de viață și ritmul dictat de cronometrul nostru intern este asociat cu un risc crescut pentru diferite boli: obezitate, diabet, hipertensiune, afecțiuni neurocomportamentale, cancer.
Dezvoltarea ritmului circadian şi factorii care îl influenţează Cu siguranţă cercetările viitoare vor dezvălui noi actori implicaţi în reglarea şi dezvoltarea ritmului circadian. Unul dintre acestia este melatonina, al cărei rol este încă parţial cunoscut, deşi este studiată de câţiva ani şi chiar sintetizată în prezent pentru a favoriza aportul exogen în anumite tulburări de somn. Melatonina endogenă este un hormon produs de către glanda pineală pe parcursul nopţii, ca urmare a răspunsului apărut la variaţia lumină-întuneric. Melatonina poate fi sintetizată și la alte nivele, precum măduva osoasă, limfocite, retină și tractul gastrointestinal.
Nivelul endogen de melatonină are o evoluție ciclică pe parcursul vieţii. La naştere copiii au melatonină transferată de la mamă şi aceasta dispare după prima săptămână de la naştere; abia la şase săpămâni poate fi detectată melatonina endogenă, iar la şase luni aceasta reprezintă o parte stabilă a ciclului somn veghe. În plus, după vârsta de şase săptămâni se coordonează ciclul somn veghe cu ciclul temperaturii şi ciclul hormonal.
Alimentaţia pe bază de lapte matern are rol suportiv iniţial, datorită variaţiei circadiene a concentraţiei melatoninei în lapte. Astfel, are rolul de a ajuta la stabilizarea ciclului somn-veghe al sugarului până în momentul în care propriul ritm circadian ajunge la maturitate.
Cu toate că melatonina joacă un rol important, reglarea somn-veghe şi consolidarea somnului fac parte dintr-un sistem supus influenţei si altor factori. Unii dintre acestia ţin de copil (temperament, stare de sănătate), de organismul aflat în curs de dezvoltare, factori legaţi de familie (practici parentale) și factori culturali (locul de somn, programul și rutina de somn) Toţi aceşti factori pot influenţa în final chiar şi reglarea secreţiei de melatonină, dincolo de variaţiile de lumină-întuneric.
Astfel coordonarea ritmurilor biologice şi sincronizarea lor se dezvoltă rapid în primele 6 luni, accentuând importanţa rutinelor comportamentale adecvate care vor reîntări această dezvoltare timpurie. Este important să înţelegem faptul că paternul de somn se schimbă consistent în primii ani de viaţă şi există numeroase diferenţe individuale în timpul etapelor de maturizare a ciclului somn-veghe datorate influenţei factorilor de mediu.
Particularităţile dezvoltării paternului de somn De-a lungul dezvoltării, până la vârsta de 5 ani, două aspecte ale somnului suportă mari schimbări:
1. Reglarea care reprezintă abilitatea de a face tranziţia de la starea de veghe la cea de somn prin maturarea ritmurilor biologice;
2. Consolidarea care constă în stabilirea unui singur episod de somn nocturn în 24 de ore. La vârsta de 6 luni sugarii pot să prezinte o perioadă de somn consolidată, păstrându-se totuşi una sau două treziri nocturne. Acestea pot sa fie fiziologice atunci când apar între două cicluri de somn consecutive dar se pot prelungi dacă copilul nu intră direct în următorul ciclu de somn. Tot la vârsta de 3-6 luni începe să se dezvolte şi capacitatea de autoliniştire astfel încât sugarii pot să readoarmă mai repede după aceste treziri, iar somnul se va consolida mai rapid. (text adaptat)
Dinamica stadiilor de somn
Somnul nou-născutului este descris ca fiind activ, non-activ şi nedeterminat. În primele 3-6 luni de viaţă extrauterină sugarul intră în ciclul de somn direct în somn activ şi abia apoi se face tranziţia către somnul profund. În somnul activ, spre deosebire de adulţi, mişcările musculare nu sunt inhibate ca la adult, de aceea nou-născuţii par adesea neliniştiţi la debutul somnului. Ciclul de somn este scurt la vârstă mică, respectiv 45-60 de minute, şi creşte progresiv, odată cu înaintarea în vârstă. Mai mult, somnul activ reprezintă 50% din totalul orelor de somn şi descreşte până la 25-30% la vârsta de 1 an. Acest lucru nu este surprinzător deoarece somnul are un rol important în dezvoltarea cerebrală şi stabilirea de noi conexiuni neuronale.
