Cum deosebeşti o aluniţă normală de una periculoasă?
Dacă te îngrijorează aspectul unei aluniţe nu amâna consultul la medicul dermatolog, deoarece anumite aluniţe pot să favorizeze apariţia unei forme de cancer de piele numită melanom. Acesta se dezvoltă atunci când melanocitele (celulele din piele care produc pigmentul) se înmulţesc necontrolat şi invadează alte ţesuturi. Poate să apară spontan ca o pată pigmentară cutanată nouă (cum ar fi aluniţele) sau să crească în interiorul unui semn deja existent.
Există un sistem, numit ABCDE, care poate fi de ajutor în a face distincţia între o aluniţă normală şi una care ar putea fi melanom:
Asimetria: o jumătate a aluniţei nu este la fel cu cealaltă jumătate;
Bordura: margini neregulate;
Culoarea: pigmentarea este variată şi neuniformă şi poate conţine umbre de pigment- maro, negru, roz, iar uneori zone cu roşu, alb sau albastru;
Diametru: melanoamele sunt în mod obişnuit mai mari de 6 mm în diametru când sunt diagnosticate, uneori însă pot fi mai mici. Dacă observi o aluniţă deosebită de altele sau o aluniţă care se schimbă sau care ustură sau sângerează, chiar dacă este mai mică de 6 mm, consultă medicul;
Evoluţie: schimbarea caracteristicilor unei aluniţe, cum ar fi dimensiunea, aspectul sau sensibilitatea la atingere.
Cum decurge consultul dermatologic?
De regulă, medicul confirmă diagnosticul de melanom prin efectuarea unei biopsii a leziunii cutanate, iar după ce ai făcut toate testele se va decide asupra opţiunilor terapeutice. Alegerea unui tratament se face în funcţie de stadiul melanomului (cancerul a invadat numai în straturile pielii sau s-a răspândit la nodulii limfatici sau alte organe sau ţesuturi), existenţa sângerărilor şi a ulceraţiilor la nivelul leziunii, locaţia şi dimensiunea tumorii şi starea de sănătate generală a persoanei afectate.
Stadiul este determinat măsurând cât de adânc a pătruns melanomul în straturile pielii (scara Breslow), dacă este ulcerat (crăpături sau sângerări) şi dacă/cât de departe a metastazat (s-a propagat la ganglionii limfatici sau alte organe). Stadializarea corectă şi exactă a bolii este importantă deoarece tratamentul şi prognosticul bolii variază în funcţie de stadiul bolii la diagnostic:
Melanom in-situ: Melanomul este prezent la straturile superioare ale pielii;
Stadiu I A/B: tumora este progresiv mai groasă, este confirmată la straturile superioare ale pielii şi nu a metastazat;
Stadiul II A/B/C : Tumora a invadat straturile profunde ale pielii, dar nu a metastazat;
Stadiul III A/B/C: Tumora poate fi de orice grosime, a metastazat la ganglionii limfatici regionali. Pacienţii cu melanom primar adânc (Stadiu II B/C) sau cei cu melanom metastatic la nodulii loco-regionali (Stadiu III) sunt considerati cu risc crescut de recurenţă;
Stadiu IV: Tumora poate fi de orice grosime, a metastazat după ganglionii limfatici regionali în alte ţesuturi sau organe, cel mai frecvent în plămân, ficat sau creier.
De reţinut! Pacienţii care au dezvoltat un melanom sunt supusi riscului de a dezvolta un alt melanom subsecvent, în timp ce alţi pacienţi pot dezvolta metastaze ale melanomului iniţial. Din acest motiv, toţi pacienţii cu melanom necesită urmărire regulată, intervalul fiind determinat de stadiul bolii, istoricul medical şi factorii adiţionali de risc.
Sursa: Centrul medical Transmed Expert, Iaşi
