Prof. Dr. Calin Giurcaneanu
Interviu realizat cu Prof. Dr. Călin Giurcăneanu, Președintele SRD
Vă rugăm să ne informați ce terapii ale melanomului au ajuns și în țara noastră
În momentul de față, în tratamentul melanomului sunt o serie întreagă de terapii atât moleculare cât și imunologice. Terapiile moleculare vizează căi intracelulare de dezvoltare ale celulei melamice pe care aceste molecule le blochează. BRAF 600 este blocată foarte bine de diverse medicamente între care Dabrafenibul, tratament regăsit și în România, care împiedică multiplicarea celulei melamice numai la cei care sunt cu această genă pozitivi (cam 50%). S-a constatat că acest medicament blochează foarte bine proliferarea celulei melamice mai ales în melanomul metastatic stadiul 3 de melanomă, și a început să fie folosit mai nou în stadiul 2, adică înainte de metastazele sistemice. Totuși, s-a constatat că, la stoparea tratamentului cu Dabrafenibul sau chiar în timpul tratamentului, după un an, reapar metastazele. Deci această moleculă, care se regăsește în programele naționale de tratament, nu este cea mai bună și nu corespunde așteptărilor de acum câțiva ani de când a apărut.
Cele mai recente terapii funcționale sunt cele cu anticorpi monoclonali care sunt îndreptați împotriva unor ținte în care intervine celula melamică, legăturile celulei melamice cu limfocitele. Din fericire, terapiile acestea imunologice există și în România prin programele naționale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Psoriazisul, mai mult decât o boală de piele, cu comorbidități multiple și implicații severe la nivel psiho-social, profesional și economic
În primul rând, aș dori să menționez că tratamentul pentru psoriazis trebuie să fie bine personalizat pentru fiecare pacient. După fenotipul psoriazisului, nu există doi pacienți la fel. Apoi, există comorbidități ale pacientului cu psoriazis, care evident, îi influențează anumite comportamente ale acestuia.
Comorbidități ca obezitatea, diabetul zaharat, accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic, depresia, afectarea sau asocierea cu boli gastrointestinale foarte severe exact ca și boala Crohn, influențează tratamentul.
Pentru rezultate foarte bune, trebuie ca pacientul să țină cont de anumite recomandări ale regimului de viață igienico-dietetic, astfel încât să elimine factorii trigger.
Printre aceste elemente care pot fi factori trigger, fumatul este una dintre cele mai importante. Apoi, consumul abuziv de alcool care degradează foarte mult starea pacientului cu psoriazis atât din punct de vedere al afectării psihice cât și a aderenței la tratament.
D.p.d.v al alimentației, pot spune că nu sunt adeptul dietei vegetariene 100%. Consumul de proteine animale este important în funcționarea organismului uman, dar în cantitate moderată pe cât posibil, deoarece proteinele se degradează masiv în nucleoproteine care și așa sunt produse în cantitate mare. Un consum de legume și fructe proaspete de cea mai bună calitate este foarte recomandat.
Expunerea la ultraviolete este indicată în psoriasis, dar niciodată depășind anumite ore ale zilei.
Infecțiile, de asemeni, pot fi factori ce declanșează erupții majore de psoriazis.
Procentul românilor cu dermatită atopică a crescut până la 20% din populație.
Într-adevăr, dermatita atopită este clar o maladie manifestată prin tot felul de alergii, atât cutanate cât și respiratorii (astm bronșic, rinită alergică, conjunctivite alergice).
Indivizii atopici au, ca și la psoriazis, un teren genetic de predispoziție. Pe această predispoziție genetică, intervenția unor alergeni de multe ori specifici pentru fiecare pacient, datorată poluării, duc la declanșarea dermatitelor.
Poluarea intervine prin afectarea multor alimente vegetale, a pomilor, sporilor, praful care sunt în jurul nostru. Procentul indivizilor atopici depinde de poluarea din anumite zone geografice, de aceea mulți dintre cei care se nasc cu gene de atopie tind să facă destul de precoce dermatită atopică la câteva luni după naștere.
Afecțiunile dermatologice sunt în strânsă legătură cu cele gastrointestinale încă de la naștere. Laptele de vacă este principala cauză ce poate declanșa alergia. Laptele matern este un lapte care conține proteine de vacă și așa copilul poate să facă dermatită chiar dacă el nu a consumat lapte de vacă efectiv până în acel moment. Copilul ceva mai mare, între 2 și 12 ani, nu mai face alergie la o proteină din laptele de vacă, dar, o poate dezvolta la semințe, căpșuni, miez de nucă, alune etc. O mare parte dintr-o serie de dermatite pleacă din tubul digestiv, ca urmare a unei absorbții deficitare la nivelul duodenului.
Astfel, apar o serie întreagă de afecțiuni cum ar fi acneea rozacee. Deasemeni, dermatita herpetiformă pleacă de la o enteropatie la gluten etc.
Fotoîmbătrânirea este a doua cauză a îmbătrânirii premature și principala cauză de melanom.
Ca medic dermatolog, sunt pus în fața multor situații. De ex, sunt pacienți care au stat mult la soare acum 30 de ani, dar nu și în ultimii 15 ani, și totuși au diferite afecțiuni dermatologice datorate expunerii pe termen lung la soare, cum ar fi pielea foarte uscată, pigmentată, cu cheratoze multiple etc.
O altă situație este cea a pacienților tineri, care nu se expun radiațiilor solare dar care frecventează solarele, fără să anticipeze cum vor evolua peste 30 de ani. Personal sunt total împotriva expunerii la aceste solare, total necontrolate și cu radiații care nu sunt dintre cele mai bune.
Recomand ca, expunerile la orice sursă de radiații ultraviolete, soarele, solarul, alte aparaturi care emit ultraviolete să fie cât mai prudent administrate, să fie doar în anumite perioade ale zilei (expunerea la soare și mai ales la malul mării), pe cât posibil cât mai dimineață. Dacă acum 15 ani le spuneam că este indicat să se stea la soare la ultraviolete înainte de ora 10, acum le spun că este bine să se expună înainte de 8:30.
Dar, din acest punct de vedere este foarte greu să abordezi pacientul. Utilizarea cremelor de protecție atât cu o protecție organică sau anorganică este foarte bună și trebuie aplicate cu rigurozitate, nu numai la mare, ci permanent, când stăm afară, și nu numai vara, ci și iarna, când este multă luminozitate prin reflexia luminii în gheață, zăpadă.
Va continua.
