Dr. Alexandru Nicolaescu
Dr. Agachi Luminița, Medic Primar O.R.L., Comisar Șef de Poliție, Șef Compartiment, Spitalul de Urgență al M.A.I. „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București – Compartiment O.R.L.
Otorinolaringologia este astăzi o specialitate chirurgicală care se bazează poate mai mult ca oricare alta pe tehnologia endoscopică, iar această transformare a survenit într-un timp relativ scurt. Dacă în urmă cu 20 de ani laringoscopia indirectă și rinoscopia posterioară erau manevre de diagnostic care presupuneau ani de experiență din partea examinatorului, minute bune de disconfort pentru pacientul examinat și o imagine nereproductibilă a cărei interpretare depindea strict de medicul examinator, astăzi avem la dispoziție un arsenal de dispozitive endoscopice flexibile și rigide, conectate la surse de lumină performante și la filtre de imagine cu definiție înaltă care permit o examinare rapidă, cu minim disconfort și obținerea de informații reproductibile de calitate despre patologia analizată.
Astfel, leziuni superficiale cu potențial de degenerare malignă sunt observabile mult mai devreme și tratamentul acestora va avea un caracter funcțional, cu morbiditate și sechele mult diminuate pentru pacient. Deși diagnosticul de certitudine al oricărei afecțiuni rămâne în continuare examenul histopatologic, utilitatea unor tehnologii care să permită diferențierea leziunilor și deci luarea unei decizii rapide chiar în cadrul consultului inițial (“follow-up” sau intervenție chirurgicală) este imensă – iar acest deziderat a dat naștere tehnicilor de îmbunătățire a imaginii (“image enhancements”), tehnologii ce au apărut în portofoliul principalilor producători de sisteme de videoendoscopie.
Metode - principii de funcționare
De la introducerea endoscopiei de contact – ce utilizează colorații intravitale pentru obținerea unui contrast superior și deci pentru o apreciere mai corectă a leziunilor – cu aplicații limitate în patologia O.R.L., producătorii au dezvoltat tehnologii cu scop similar, dar modalități de funcționare diferite. Astfel, cei de la Olympus au introdus tehnologia NBI® (“narrow band imaging” – Olympus Corp. Japonia). Aceasta utilizează proprietățile fizice ale hemoglobinei pentru a evidenția vascularizația epiteliului superficial. Concret, lumina emisă de sursa endoscopului este trecută printr-un filtru de bandă îngustă care permite trecerea doar a două lungimi de frecvență – lumina albastră de 415 nm și lumina verde de 540 nm. Acestea sunt importante deoarece sunt cel mai bine absorbite de hemoglobină și reflectate de epiteliu și oferă astfel o imagine detaliată despre vascularizația superficială a regiunii examinate precum și despre vasele de calibru intermediar situate în profunzime. Cum dezorganizarea vasculară este principalul semn al displaziei, urmărirea pattern-ului de vascularizație este un reper fiabil în decelarea leziunilor premaligne sau maligne.
În cazul producătorului Karl Storz – specializat în tehnică medicală endoscopică multi-specialitate, tehnologia de image enhancing este comercializată sub denumirea de SPIES®, acronim al Storz Professional Image Enhancing System (Karl Storz Corp., Tuttlingen, Germania). Principiul de funcționare este similar – absorbanța selectivă a hemoglobinei din vasele sanguine a luminii pe o anumită lungime de undă. Însă, în acest caz, imaginea este obținută după expunerea la lumină albă (cu toate lungimile de undă), iar prelucrarea imaginii este apoi realizată digital, prin preluarea doar a anumitor lungimi de bandă de lumină – astfel realizând reliefarea desenului vascular al epiteliului superficial. Sunt disponibile 5 filtre de imagine în cadrul SPIES: CLARA (creează o imagine cu contrast ridicat), CHROMA (scoate în evidență regiunile din imagine mai puțin luminate), SPECTRA A (similar cu mecanismul Olympus NBI – folosește un filtru digital pentru recuperarea luminii albastre – 400-480 nm și verzi 500-570 – astfel reliefând vascularizația epiteliului superficial) și SPECTRA B (adaugă și elementele vasculare mai profunde, vizibile în imaginea cu lumină albă obișnuită). Primele două filtre se pot combina pentru o imagine îmbunătățită (CLARA + CHROMA), asemenea celor două filtre SPECTRA.
Concluzii
Conform studiilor efectuate, tehnologiile de tip “image enhancement” sunt comparabile ca eficiență, indiferent de producător și reprezintă o unealtă eficientă în decelarea neoangiogenezei din cadrul leziunilor displazice, corelându-se cu rezultatele histologice în peste 80% din cazuri. Acest fapt le recomandă pentru evaluarea de screening la pacienții cu risc (fumători, infecție HPV etc.), pentru aprecierea intraoperatorie a marginilor de rezecție, precum și pentru follow-up-ul pacienților cu leziuni maligne operate sau radiotratate. Deși nu elimină necesitatea confirmării histologice – aceste veritabile „biopsii optice” au cu certitudine un loc important și de viitor în arsenalul medicului otorinolaringolog.
