As. Univ. Dr. Alice Munteanu
Tromboembolismul venos a cărei epidemiologie este suprapozabilă cu cea a emboliei pulmonare reprezintă a treia cauză cardiovasculară de deces la nivel european, după infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, provocând peste 350.000 de decese anual. Mulți dintre pacienții cu embolie pulmonară masivă au ca și prim simptom moartea subită cardiacă, astfel epidemiologia aceastei patologii este subdiagnosticată sau deopotrivă pacienții rămân nediagnosticați din cauza formelor cvasisimptomatice de boală.
Acest lucru se întâmplă din cauza heterogenității simptomelor, precum dispneea și durerea toracică anterioară, prezente și în alte afecțiuni cardiologice sau atribuite altor patologii din sfera gastroenterologică sau pneumologică.
Tromboembolismul pulmonar (TEP) se produce atunci când un tromb (cheag de sânge), cel mai frecvent de la nivelul unei vene profunde, se desprinde și ajunge la nivelul plămânilor unde se blochează la nivelul unui vas de sânge. Originea trombilor este reprezentată în 90% din cazuri de trombozele venoase ale membrelor inferioare.
Incidența TVP este de 100-200 la 100.000 locuitori care sunt diagnosticați cu TEP, totodată EP poate fi letală în fază acută sau poate conduce la boli cronice, precum hipertensiunea pulmonară tromboembolică sau insuficiență cardiacă. Această patologie este una invalidantă care poate scădea foarte mult calitatea vieții pacientului, progonosticul pe termen mediu și lung fiind unul nefavorabil.
De asemenea, costurile managementului acestei boli sunt unele crescute din cauza ansamblului de proceduri care o implică și perioadei lungi de spitalizare.
Factorii de risc pentru embolia pulmonară reprezintă continuumul factorilor de risc vasculari clasici precum: vârsta, hipertensiune arterială, diabetul, dislipidemie, sedentarismul.
Și viceversa embolia pulmonară reprezintă factor de risc pentru apariția evenimentelor coronariene și accidentului vascular cerebral.
Algoritmul de diagnostic
Acesta începe cu suspiciunea clinică ridicată, simptomatologia și tabloul biologic, în special nivelul ridicat sanguin al D-dimerilor (crescut în prezenţa trombozei venoase acute).
În funcție de severitate și de urgență se realizează tomografie computerizată (CT) pentru a pune diagnosticul de certitudine sau ecografie cardiacă pentru a cuantifica repercursiunile asupra ventricului drept.
Obiectivul este de a stabili diagnosticul cât mai prompt și mai precis posibil, astfel încât să poată fi începută terapia salvatoare de viață și să poată fi prevenit pasajul altor trombi la nivel vascular.
Tratament
Medicamentele anticoagulante favorizează dizolvarea cheagului și repermeabilizează vasul de sânge obturat. În anumite situații, trombul trebuie dizolvat de urgență cu ajutorul medicamentelor trombembolice, intervențional sau chirurgical. Ghidul oferă indicații pentru aprecierea severității emboliei pulmonare coroborând datele clinice, imagistice și de laborator, iar în funcție de severitate se va alege abordarea terapeutică optimă: necesitatea trombolizei medicamentoase, intervenționale sau chirurgicale.
Inițierea de anticoagulante orale noi la un pacient cu EP, atunci când este eligibil, este recomandată de noile ghiduri de specialitate în vigoare.
