Emilia Ţinţ Dr.
Bulimia apare în special la adolescente şi tinere, precum şi la femei de 40 de ani, dar este foarte rar întâlnită la bărbaţi.
Tulburarea poate apărea împreună cu anorexia nervoasă sau independent de aceasta.
Pacientele au un comportament alimentar specific, care se manifestă în special în perioadele de stres sau de depresie, prin episoade de supraalimentaţie excesivă, anormală, de obicei hipercalorică. Ingestia (mâncatul) nu se opreşte când apare senzaţia de saţietate (sătul), ci atunci când apar durerile abdominale sau când alimentele nu mai pot fi înghiţite.
Mâncatul se face cu rapiditate, pe ascuns faţă de cei din jur. Imediat apare frica de pierdere a siluetei, remuşcările, panica, motiv pentru care persoanele în cauză îşi provoacă vărsături sau consumă laxative în exces.
Pacienta realizează că acesta este un comportament alimentar anormal.
Spre deosebire de anorexie, la aceste persoane greutatea corpului este fie normală, fie prezintă variaţii nesemnificative peste sau sub normal.
Consecinţele somatice sunt cauzate de vărsăturile repetate: afecţiuni gastrice sau esofagiene şi tulburări electrolitice (scăderea potasiului în sânge, ceea ce poate determina tulburări cardiace).
Bulimia nervoasă este o tulburare a alimentaţiei, care asociază tulburarea de imagine a propriului corp cu preocuparea obsesiv-compulsivă de a controla greutatea corporală. De aceea, terapia cognitiv-comportamentală ajută la reducerea imaginii distorsionate pe care pacienta o are despre propriul corp, precum şi la ameliorarea controlului comportamentului alimentar.
Această terapie se asociază cu medicaţia antidepresivă. Combinaţia celor două metode s-a dovedit superioară aplicării doar a uneia dintre cele două forme de terapie (medicamentoasă şi psihoterapeutică de susţinere).
