Redactia Saptamana Medicala
xaminarea regulată creşte şansele de vindecare a
cancerului de sân
Femeilor nu le place să se gândească la cancerul de sân, în special atunci când se simt sănătoase. Cu toate acestea, unele dintre noi pot face cancer de sân în decursul vieţii. Cancerul de sân poate fi depistat precoce, ceea ce creşte şansele de vindecare. xistă o serie de teste ale sânului care pot fi efectuate în vederea depistării precoce şi a diagnosticării cancerului de sân, precum : autoexaminarea, examenul clinic, mamografia, ecografia şi rezonanţa magnetică nucleară (RMN).
AUTOXAMINARA
Cui i se potriveşte?
Toate femeile care au vârsta de peste 20 de ani trebuie să se obişnuiască cu forma şi felul sânilor lor, iar, dacă observă orice schimbare trebuie să anunţe medicul.
Cât de des trebuie făcută?
O dată pe lună. Momentul indicat este la câteva zile după ciclu, moment în care sânii sunt mai puţin duri. Nu este recomandată examinarea sânilor mai des de o dată pe lună, deoarece aceasta reduce capacitatea de observare a unei schimbări graduale.
Cum funcţionează?
Trebuie respectaţi următorii paşi, la fiecare sân, întâi cu braţul pe lângă corp, apoi cu el ridicat:
1. Nodurile trebuie căutate în profunzime . ste ca şi cum s-ar palpa o pungă cu struguri: se simte o senzaţie de neregularitate, dar nici o pietricică din pungă nu ar putea scăpa neremarcată.
2. xaminarea mameloanelor. Un mamelon „retractat”, o culoare modificată, o erupţie sau o secreţie pot semnala un proces malign evoluând în profunzime. Deşi durerea este un simptom rarisim în cancerul de debut, motivele de îngrijorare rămân chiar şi în absenţa ei.
3. xaminarea pielii . Cancerul de sân se poate manifesta şi prin apariţia unui aspect neregulat al pielii, produs de blocarea vaselor limfatice invadate de celule tumorale.
4. Poziţia întins pe spate, pentru ca sânii să se etaleze pe torace . Nu trebuie uitată zona axilei. Dacă se simte o neregularitate la unul dintre sâni, trebuie verificat şi celălalt – dacă apare aceeaşi neregularitate, este puţin probabil să fie cancer, căci rareori se manifestă simetric.
Ce trebuie să se ştie?
Aproximativ 25 % din cancerele mamare sunt depistate prin palpare.
Sânii se palpează cu degetele alipite, într-o mişcare alternativă de sus în jos sau prin mişcări circulare, mici, în jurul sânului, cu vârfurile degetelor 2, 3 şi 4 reunite.
XAMNUL CLINIC
Cui i se potriveşte?
Toate femeile începând cu vârsta de 20 de ani trebuie să beneficieze de o examinare a sânilor făcută de un specialist.
Cât de des trebuie făcut?
xaminarea clinică de către medic trebuie făcută anual.
Cum funcţionează?
Aceleaşi etape ca şi în cazul autoexaminării, însă nişte degete antrenate pot observa modificări acolo unde pacienta nu remarcase nimic neobişnuit.
Ce trebuie să se ştie?
Dacă medicul spune că totul este în regulă, atunci este necesară familiarizarea cu un sân sănătos. Dacă însă a fost găsită o modificare suspectă, este recomadată mamografia sau examenul ecografic specializat.
MAMOGRAFIA
Cui i se potriveşte?
Prima mamografie trebuie făcută la 40 de ani şi trebuie repetată anual.
În cazul antecedentelor de cancer mamar în familie, investigarea trebuie să înceapă cu 10 ani mai devreme decât vârsta la care respectiva rudă a fost diagnosticată.
Cât de des trebuie făcută?
Mamografia efectuată anual creşte şansele de a depista leziunile canceroase în timp util, când eficienţa tratamentului este maximă.
Cum funcţionează?
Mamografia se face stând în picioare. Asistenta plasează fiecare sân, pe rând, între două plăci care îl comprimă, timp de 30 de secunde, cât durează expunerea la razele X. Nu trebuie folosit deodorantul în ziua cu pricina, deoarece particulele de spray pot da un aspect asemănător cu cel al microcalcifierilor.
Ce trebuie să se ştie?
Mamografia este considerată drept cea mai bună metodă de investigaţie pentru cancerul de sân, având o eficienţă diagnostică de 80%. Din nefericire, mamografia dă rezultate mai slabe la tinere, care au sânii mai denşi şi mai puţin încărcaţi cu grăsime. Fiindcă ţesuturile dense şi cancerul dau aspecte asemănătoare pe film, diferenţierea dintre ele este mai dificilă. De aceea, multor femei li se recomandă în plus o ecografie.
CO GRAFIA
Cui i se potriveşte?
Femeile care au un nodul suspect, la care mamografia este neconcludentă şi / sau cele cu ţesut mamar prea dens.
Cum funcţionează?
cografia foloseşte principiul sonarului, pentru vizualizarea sânului, recreând imaginea pe ecranul unui computer. Astfel, medicul poate diferenţia formaţiunile suspecte în funcţie de alte conţinut.
Ce trebuie să se ştie?
cografia nu poate depista microdepozitele de calciu din canalele galactofore, care sunt uneori un semn al unui cancer incipient. Se recomandă, fie asocierea cu mamografia, fie alte metode.
RZONANŢA MAGNTICĂ NUCLARĂ (RMN)
Cui i se potriveşte?
Femeile cu risc crescut (din cauza încărcăturii genetice) cele care au implanturi mamare, ţesutul mamar foarte dens sau cele ale căror mamografii şi ecografii au fost neconcludente.
Cât de des trebuie făcută?
NUMAI LA RCOMANDARA SPCIALISTULUI!
Cum funcţionează?
Poziţia examinării este întins pe spate, nemişcată, într-un tub al unei maşinării zgomotoase, care foloseşte efectele câmpului magnetic asupra moleculelor de apă din ţesuturi pentru a recompune imaginea sânului. Procedura durează aproximativ o oră.
Ce trebuie să se ştie?
RMN are o eficacitate diagnostică de 96%, fiind mai sensibilă decât oricare altă metodă.
