Dr. Bogdan Dimitrie Niculae, Chirurgie plastica
Medicina anti-aging a început să ia amploare și în țara noastră. A evoluat cercetarea în acest domeniu, atât ca proceduri cât și ca aparatură medicală. România ține pasul cu noutățile specifice acestei ramuri în comparație cu alte țări?
Comentează acest subiect Dr. Bogdan Dimitrie Niculae, Preşedinte al Asociaţiei Române de Medicină Anti-Aging (AMAA) şi Vicepreşedinte al Societăţii Europene de Medicină Anti-Aging (ESAAM)
Un nou pas făcut în acest domeniu este medicina integrativă. Aceasta presupune privirea pacientului ca un întreg, iar tratamentul aplicat este complex, interdisciplinar, vizând atât cauza cât şi efectul. În acest sens, este o strânsă colaborare între diferite specialităţi medicale amintind aici dermatologia, endocrinologia, chirurgia plastică, specialităţile medicale: diabetul zaharat şi bolile de nutriţie şi chiar psihiatria sau psihologia. Astfel, datorită cercetărilor intense la nivel molecular (ADN) a fost identificată o enzimă mitocondrială cu un important rol metabolic care odată cu înaintarea în vârstă şi apariţia procesului de îmbătrânire este mai puţin exprimată. Secundar acestei descoperiri, experţii în domeniul anti-aging propun stoparea scăderii nivelului energetic la nivel celular prin împiedicarea scăderii activităţii complexului II mitochondrial, obţinând astfel ameliorarea procesului de îmbătrânire celulară. De asemenea, aş vrea să amintesc asocierea strânsă dintre statusul inflamator şi procesul de îmbătrânire. În acest sens, studiile din literatura de specialitate prezintă o moleculă capabilă să reducă inflamaţia sistemică, cu consecinţe benefice în primul rând asupra sănătăţii cardiovasculare.
În ceea ce priveşte injectologia, aş putea spune că şi în această direcţie sunt multe descoperiri recente responsabile de înregistrarea unui progress considerabil. Astfel, este binecunoscut faptul că pentru rejuvenarea facială, dermatologii nu folosesc fillere pe bază de acid hialuronic la nivelul liniilor superficiale din jurul ochilor din cauza faptului că această injectare s-ar asocia cu apariţia efectului Tyndall. Recent s-a observat faptul că un produs nou pe bază de colagen poate fi soluţia la această problemă datorită integrării substanţei injectate în ţesutul pacientiului fără generarea unor reacţii adverse. Un alt progres înregistrat în ultima perioadă pentru zona din jurul ochilor se adresează acelor “pungi de grăsime”. O moleculă utilizată în cadrul medicaţiei pentru glaucom, XAF 5, este capabilă să se lege de celulele grase de la acest nivel şi să determine eliberarea lentă a acizilor graşi iar printr-un efect asemănător desumflării unui balon, după o perioadă de utilizare de cca 3 luni se observă dispariţia steatoblefaromului.
