Îmbãtrânirea patologică este acea stare de îmbătrânire adusă de boală. Aceasta nu este considerată o îmbătrânire „normală”.
Ritmul îmbătrânirii se dublează o dată la fiecare opt ani din viață. În ecuaţia longevităţii, doar ¼ ține de ereditate, restul de ¾ revin stilului de viaţă.
Sunt șapte factori majori ai îmbătrânirii premature:
Stresul cronic – încetinește procesul de reconstrucţie a telomerilor şi accelerază moartea celulară.
Alimentație nerațională - motorul metabolismului, mitocondriile, transformă nutrienţii din hrană în energie, necesară organismului. În funcţie de ceea ce mâncăm, ele ne ghidează performanţele.
Încetinirea producţiei de celule stem, responsabile cu regenerarea ţesuturilor corpului și refacerea țesuturilor și organelor afectate.
Scăderea imunității are ca efect îmbătrânirea. Corpul nu se poate adapta la ritmul de evoluţie a bacteriilor care ne populează, aflate mereu cu doi paşi înaintea sistemului nostru imunitar: bacteriile parcurg trei mii de generaţii în doar o săptămână, suferă mutaţii şi devin mai rezistente la anticorpi.
Toxinele (fumatul, alcool în exces, substanţe poluante) ne fac să resimţim tot mai acut efectele îmbătrânirii.
Razele ultraviolete distrug ţesutul conjunctiv şi colagenul, modifică structura ADN-ului, existând riscul mutaţiilor şi al apariţiei cancerului.
Atrofia cauzată de inactivitate. Organismul uman are un bun mecanism de alocare a resurselor energetice. Dacă un organ nu este solicitat constant, organismul nu-şi mai risipeşte energia cu el.