Prof. Univ. Dr. Ioan Cristian Chiricuță
Ineficiența măsurilor terapeutice inițiale duce inevitabil la stări clinice critice, când viața pacientului depinde de aparatele pentru respirație asistată. Rata de supraviețuire a cazurilor intubate este de aproximativ 4%. Aplicarea radioterapiei cu o doză redusă ar putea fi soluția prin care se poate evita ajungerea în astfel de stări critice.
La un an de la începutul pandemiei, în ciuda eforturilor și măsurilor luate, situația sistemului sanitar este grav afectată – număr crescut de pacienți ce necesită asistarea insuficienței respiratorii prin intubare și ventilare artificială. Mortalitatea la cazurile ce necesită respirație asistată a ajuns la 15-25% și, în final, nu mai mult de 4-5% reușesc să revină la o stare acceptabila de sănătate.
Situația care a dus la această stare alarmantă este determinată de mai mulți factori, printre care: ineficiența măsurilor terapeutice actuale, indisciplina populației în respectarea măsurilor de distanțare fizică și refuzul de a purta mască, lipsa personalului medical calificat pentru ATI precum și lipsa personalului medical mediu. Chiar dacă numărul de ventilatoare a crescut, moartea continuă să primeze în secțiile de terapie intensivă.
Fazele evoluției bolii
Examenele radiologice precum și evoluția clinică au identificat trei faze distincte ale evoluției bolii și anume: faza inițială, cu semne clinice de infectare minore; apariția semnelor clinice care necesita intervenție și internare pentru eventuala inițiere a ventilației; stadiul în care respirația asistată devine obligatorie. Afectarea țesutului pulmonar în cadrul evoluției clinice a infecției cu SARS-CoV-2 este redata în figura 1.
Radioterapie cu doză redusă
La nivel pulmonar, instalarea sindromului de insuficiență respiratorie acută este caracterizată prin creșterea concentrației de citokine proinflamatorii, prin activarea macrofagilor de tip M1. Pneumonia indusă de SARS-CoV-2 este mediată de furtuna de citokine.
Cum poate fi redus acest potențial de agravare a situației clinice și cum poate fi oprită această cascadă inflamatorie? Cum poate fi încetinit sau chiar oprit acest proces de activare a macrofagului cu fenotipul M1 activat de infecția virală inițială? O posibilă soluție ar fi iradierea țesutului pulmonar inflamat. Astfel, poate fi comutată activitatea macrofagului M1 într-o nouă stare, și anume macrofagul cu fenotipul M2, caracterizat de favorizarea procesului de refacere a matricei tisulare, favorizarea angiogenezei și a imunosupresiei și, în final, vindecarea prin refacerea homeostazei.
Radioterapia aplicată prin așa-numita tehnică de Low Dose Radiotherapy - LDRT (Radioterapie cu doză redusă) cu iradierea ambilor plămâni aflați într-o faza deja avansată a infecției COVID-19 a relevat într-un studiu clinic o eficienta de 90%. Iradierea țesutului pulmonar cu doză redusă de 0,7 Gy, într-o singură ședință, a reușit să limiteze procesul inflamator și să facă posibilă instaurarea unei stări clinice mult îmbunătățite – în final, s-a renunțat la respirația asistată, procesul de vindecare și externare derulându-se mai repede.
Iradierea parenchimului pulmonar cu o doză redusă include efectele antiinflamatorii, acțiunea antitrombotică, optimizarea răspunsului imun și accelerarea procesului de absorbție al mucusului la nivelul alveolelor, fără inducerea de mutații ale virusului și apariția de tipuri mult mai agresive, așa cum ar fi posibil prin tratamentul antiviral medicamentos.
Tratamentul radiologic poate fi efectuat prin aplicarea unei doze minimale unice de 0,3-1,0 Gy la nivelul întregului parenchim pulmonar.
Radioterapia cu doza redusa trebuie efectuată în faza II-a sau II-b a ciclului bolii (figura 3) astfel că intrarea în faza a III-a să nu aibă loc sau, dacă are loc, procesul inflamator la nivelul parenchimului pulmonar să fie mult atenuat de iradierea aplicată și fibrozarea să nu mai fie accentuată.
Tehnicile de radioterapie aplicate sunt: câmpuri opuse aplicate direct pe masa de iradiere. Doze de 0,3 până la 1 Gy pot fi aplicate într-o singură ședință de iradiere, durata întregului act terapeutic fiind de 30 minute.
Studii clinice efectuate și rezultatele lor
În total au fost tratați 94 de pacienți prin radioterapie cu iradierea plămânilor cu doze unice cuprinse intre 0,5 și 1,5 Gy. Dintre aceștia, 80 de pacienți necesitau respirație asistată cu oxigen. Prin radioterapia cu doză joasă a fost posibilă îmbunătățirea stării clinice și reducerea timpului de spitalizare.
Radioterapia este cel mai ieftin tratament posibil actual și, până acum, cu cele mai bune rezultate clinice. Ea ar face posibilă reducerea numărului de pacienți cu stări de agravare maximale care necesită intubare.
