Boala de reflux gastroesofagian se caracterizează prin refluarea conţinutului gastric în esofag. Consecinţa acesteia este esofagita de reflux, produsă prin lezarea mucoasei esofagiene.
Pentru ca să apară un episod de reflux gastroesofagian trebuie să fie îndeplinite două condiţii: conţinutul gastrointestinal să fie „pregătit” de a reflua (prin diverse mecanisme), şi să fie compromis mecanismul antireflux al capătului esofagian inferior.
Clinic, pacienţii pot prezenta: senzaţie de arsură retrosternală, regurgitaţii acide, de obicei, durere la deglutiţie (înghiţire) în esofagitele severe şi, nu de puţine ori, şi simptome respiratorii sau cardiace, care pun probleme de diagnostic diferenţial (ex. dispnee ca în astm, tuse nocturnă ca în insuficienţa cardiacă, dureri precordiale ca în angina pectorală). O anamneză corectă şi amănunţită însă ajută la diferenţiere.
În sprijinul stabilirii diagnosticului de boală de reflux gastroesofagian şi esofagită de reflux se folosesc explorările paraclinice: examen radiologic baritat, înregistrarea pH-ului intraesofagian, endoscopia digestivă superioară, biopsia mucoasei esofagiene, studiul motilităţii esofagiene, alte teste speciale.
Complicaţiile care pot surveni în cazul acestor afecţiuni sunt: stenoza esofagiană („strâmtarea” sfincterului esofago-gastric, ceea ce împiedică trecerea alimentelor din esofag în stomac, cu slăbire marcată consecutivă); hemoragia digestivă superioară (care duce la anemie); perforaţia (rară); esofagul Barrett (stare precanceroasă); cancerul esofagian. Complicaţii majore pot apărea şi la pacienţi fără simptome!
Cauze
Cauza exactă a BRGE este necunoscută. Cercetătorii au arătat ca SEI se relaxează atunci când restul esofagului prezintă activitate. Modificările anatomice, cum ar fi hernia hiatală, pot de asemenea, să contribuie. Alţi factori care contribuie sunt: obezitatea, graviditatea, fumatul, alimentele grase, ciocolata, citricele, cafeaua, sucurile carbogazoase, usturoiul, ceapa, menta, condimentele, roşiile.
Tratament
Unul dintre cele mai simple tratamente ale BRGE este schimbarea stilului de viaţă: evitarea alimentelor care produc reflux, ridicarea capului în timpul somnului cu o pernă în plus, mestecarea de gumă (aceasta creşte secreţia de bicarbonat în sucul gastric şi neutralizează acidul).
Medicaţia:
Antiacideleneutralizează acidul gastric, dezavantajul fiind reprezentat de perioada scurtă de acţiune a acestora, care se încheie odată cu golirea stomacului - de aceea se administrează o a doua doză de antiacide la două ore după masă; exemple: antiacidele pot fi pe bază de Ca, Mg, Al - carbonat de Ca. Antiacidele pe bază de Al au tendinţa de a cauza constipaţie, iar cele cu Mg, diaree.
Antagoniştii histaminicisunt eficienţi pentru o neutralizare a secreţiei de acid prelungite. Histamina este o substanţă eliberată de peretele stomacului, care stimulează secreţia de acid. Antagoniştii histaminici vor bloca receptorii histaminici H2. Aceştia trebuie luaţi cu minimum 30 de minute înainte de masă pentru a fi eficienţi. Patru tipuri de antagonişti sunt astăzi utilizaţi: ranitidina, cimetidina, nizatidina şi famotidina.
Inhibitorii pompei de protoniprezintă avantajul de a bloca complet secreţia de acid. Aceştia sunt folosiţi atunci când antihistaminicele nu dau rezultate sau când există ulcere sau esofag Barrett, iar refluxul nu trebuie să fie acid. Există cinci tipuri de inhibitori aprobaţi pentru tratament: omeprazol, lansoprazol, pantoprazol, esomeprazol şi rabeprazol.
Medicamentele prokineticeacţionează prin stimularea musculaturii tractului digestiv. Metoclopramidul este unul dintre acestea. Prokineticele sunt cele mai eficiente dacă sunt luate la 30 de minute după masă şi o nouă doză la culcare.
Barierele mecanicesunt tablete compuse dintr-un antiacid şi un agent plastic care se dezintegrează în stomac şi se transformă într-un cauciuc ce pluteşte la suprafaţa conţinutului, formând o barieră fizică. Combinaţia cuprinde gel de hidroxid de Al, trisilicat de Mg şi alginat.
Chirurgia este o opţiune atunci când medicamentele nu sunt eficiente. Procedura utilizată este fundoplicatura, numită şi chirurgie antireflux. Chirurgia este foarte eficientă în ameliorarea simptomelor. 80% dintre aceştia vor avea o evoluţie foarte bună, simptomele revenind abia după 10 ani.
Endoscopia este o procedură introdusă recent, care implică suturarea SEI, neinvaziv.
O altă tehnică foloseşte iradierea SEI determinând leziuni care se vor cicatriza şi vor strânge inelul muscular, micşorându-i diametrul.
A treia tehnică implică injectarea de polimer în SEI, crescând astfel presiunea acestuia.
Dr. Claudia Maria Stoia
medic primar pneumolog.
www.medicpneumolog.com
