Dr. Cristina Besleaga
Introducere
Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului şi se clasifică astfel:
- După momentul apariţiei pot fi congenitale sau dobândite.
- După etiologie pot fi: - legate de vârstă; asociate cu boli generale; asociate cu boli oculare (complicate); metabolice; induse de medicamente (toxice); traumatice; opacifierea capsulei posterioare.
Indicaţiile intervenţiei chirurgicale sunt reprezentate de: Gradul II de opacifiere a cristalinului, maxim Gradul III, iar în alte state (ex: Japonia) dacă acuitatea vizuală scade sub 70% (în aceste condiții nu se mai poate obţine prelungirea permisului de conducere).
În cadrul clinicii am efectuat numeroase intervenţii chirurgicale de cataractă conform indicaţiilor de mai sus. Ne-am întalnit însă cu numeroase cazuri în care pacientii aveau vederea scazută la nivelul percepţiei de lumină, în unele situaţii fiind vorba chiar de ochiul unic funcţional.
Caz I: Pacientul D.I., în vârstă de 73 ani, cu următoarea situaţie oftalmologică la prezentarea în clinică: (Fig.1)
OD - glob ocular pierdut după un atac acut de glaucom, neglijat terapeutic, proteză oculară – de aproximativ 30 ani.
OS - trabeculectomie sub volet scleral pentru glaucom decompensat – de aproximativ 25 ani, ochi unic funcțional.
Se prezintă cu o acuitate vizuală la ochiul stâng la nivelul de percepție de lumină, se constată o cataractă hipermatură, hiperdensă cu reflex brunescent. Se decide cura chirurgicală a cataractei cu tentă de conversie din tehnica de facoemulsificare la extracția extracapsulară a cristalinului opacifiat, în condiţiile imposibilitaţii de facoemulsificare a nucleului cristalinian.
Graţie unei aparaturi performante, care ne-a ajutat enorm, am putut realiza facoemulsificarea și implantarea cristalinului artificial foldabil, fără deschiderea prin incizii largi (de 150o-160o, care necesită sutură) a globului ocular.
A doua zi postoperator se constată o acuitate vizuală de aproximativ 70% dintr-o vedere normală, iar starea de spirit a pacientului a fost exponenţial imbunatăţită, acest pacient nemaiavând ajutor de handicap.
NB. În cazul operaţiilor pe glob deschis (în cazul pacientului nostru - trabeculectomia) este necesară efectuarea consultului oftalmologic anual, deoarece posibilitatea de a se instala cataracta este mult mai mare, într-un timp mult mai scurt. În aceste cazuri chirurgia cataractei trebuie realizată cât mai repede după declanşarea procesului cataractogen.
Caz II: Pacienta D.G., în vârstă de 85 de ani, este adusă de familie în clinică cu următoarea situaţie oftalmologică (Fig.2):
OD – cataractă hipermatură, albă hiperdensă, acuitate vizuală la nivel de percepție de lumină;
OS – cataractă hipermatură, albă hiperdensă, deviaţie strabică în convergentă maximă în urma unui AVC vechi.
Pacienta prezintă şi alte comorbidităţi precum cifoză toraco-lombară la 80 de grade şi coxartoză avansată fiind în mare parte deplasabilă doar în scaunul cu rotile (Fig.3). Gradul cataractei la prezentare a fost IV+, fiind imposibil de realizat măsurătoare biometrică prin biometrie ultrasonică (tulburări de fixaţie şi poziţia vicioasă). Singura metodă prin care am reuşit să realizăm masurătorile a fost cu ajutorul unui biometru optic de ultimă generaţie cu detecţia maculei prin tomografie în coerenţă optică. Se decide intervenţia chirugicală prin facoemulsificare cu intenţia de a se converti la extracția extracapsulară a cristalinului opacifiat în caz de nevoie. Cu o dificilă poziţionare a pacientei pe masa de operaţie şi un abord chirurgical dificil si pentru chirurg, se reuşeşte totuşi indepărtarea cataractei prin facoemulsificare şi implantarea unui cristalin artificial foldabil în sac.
A doua zi postoperator, pacienta prezintă o acuitate vizuală de peste 50% fără corecție dioptrică, iar reintegrarea ei în viaţa socială a fost rapidă şi spectaculoasă.
Concluzii
În secolul XXI, când pacienţii din alte ţări se operează cu implant de cristalin artificial doar în scop refractiv sau pentru ca nu pot obţine viză oftalmologică pentru prelungirea permisului de conducere, noi încă ne mai întalnim cu cazuri absolut impresionante, în care pacienţii prezintă doar percepţie de lumină de peste 10 ani, iar familia este nevoită să îi aducă când nu îi mai pot ingriji, aceştia având de asemenea o inhibiţie corticală generalizată în urma absenţei stimulilor vizuali.
În numeroase cazuri, membrii familiei speră la obţinerea unui ajutor de handicap, pentru care cataracta nu se încadrează. Deşi s-au efectuat numeroase încercări de educare a populaţiei, pentru a se prezenta la evaluarea oftalmologică anuală şi pentru efectuarea curei chirurgicale a cataractei în stadii incipiente ale bolii (atunci când necesarul de ultrasunete este redus în timpul facoemulsificării, iar riscurile pentru structurile oculare sunt semnificativ scăzute) totuşi, încă operăm numeroase cazuri precum cele prezentate.
Abordul chirurgical prin tehnologiile moderne, în care cataracta se îndepărtează prin facoemulsificare cu ultrasunete prin microincizii (aproximativ 2,2 mm) ar trebui prezentate pacienţilor, pentru ca aceştia să se prezinte în timp util pentru intervenţii, cu şanse mari de a vedea foarte bine, chiar de a doua zi postoperator.
Pacienţii vârstnici nu trebuiesc abandonaţi, întrucât îngrijirea acestora este mult mai dificilă.
Este timpul ca mitul cataractei “coapte” să dispară, iar intervenţia chirurgicală să se facă în momentul în care dispare confortul vizual
