Dr. Mihaela Simu Prof.
Scleroza multiplă (SM) este o boală cronică inflamatorie demielinizantă şi neurodegenerativă cu pierdere a sistemului nervos central.
Deși boala poate apărea la orice vârstă, în forma cu recăderi - cea mai frecventă - vârsta medie de debut este între 29 și 32 de ani. Aproximativ 5% din cazuri pot apărea înainte de 18 ani. Forma primar progresivă (mai puțin întâlnită) debutează între 35 și 39 de ani.
Simptomele clinice sugestive pentru debutul SM sunt: deficit motor (slăbiciunea musculară) la nivelul extremităţilor, tulburări de sensibilitate, scăderea acuităţii vizuale, cu înceţoșarea vederii, sau chiar amauroză (pierderea totală a vederii), din cauza nevritei optice. La cei mai mulți dintre pacienți, simptomatologia apare în plină sănătate aparentă. Anumiți factori, ca infecțiile intercurente (din timpul altei boli), traumatisme, stres, sarcină, par să favorizeze debutul bolii.
Debutul bolii poate fi brutal, cu evoluție rapidă a dizabilității, sau poate fi exprimat printr-o simptomatologie ușoară, care să nu necesite îngrijiri medicale deosebite.
În forma comun întâlnită de SM Recurent-Remisivă (SMRR), pacientul prezintă, de-a lungul evoluției bolii, episoade de recurențe sau pusee, caracterizate prin simptome noi și/sau acutizarea celor vechi cu durată de minim 24 de ore, între pusee existând perioade de remisiune, cvasitotală sau parţială, a deficitelor dobândite în timpul recurențelor. Un puseu poate dura maxim 6 săptămâni și se remite lent sau progresiv, spontan sau sub tratament antiinflamator cu corticosteroizi.
În evaluarea dizabilității, cel mai utilizat este scorul EDSS – Expanded Disability Status Scale, pe o scală de la 0 la 10 (se punctează elemente ale examenului neurologic), unde 0 reprezintă nivelul normal clinic neurologic iar 10 deces prin SM. Din punct de vedere al evoluției dizabilității, se descriu 2 faze: faza 1- până la EDSS 3 (la care pacientul este încă pe deplin autonom ambulator), dependentă de nivelul de inflamație focală, şi cu o durată variabilă de până la 15 ani; faza 2 - peste EDSS 3 (în care gradul de autonomie se reduce dramatic la 100 de metri deplasare cu sprijin) este mult mai rapidă, cu o durată mediană de 5 ani. De aceea, menținerea pacientului la un EDSS < 3 poate constitui un obiectiv terapeutic.
Odată stabilit diagnosticul cert de SM, forma clinică evolutivă și severitatea afectării, tratamentul trebuie inițiat cât mai curând. În SMRR forma foarte activă cu evoluție rapidă, pentru care există criterii de definire, este cu atât mai importantă instituirea precoce a unui tratament agresiv, astfel încât să se prevină acumularea dizabilității cu impact semnificativ asupra calității vieții pacientului.
Este în derulare un program amplu observațional al pacienților aflați în tratament cu natalizumab (TOP), care se desfășoară în Europa, Australia, Canada și Argentina, și în care au fost recrutați pacienți cu SMRR începând cu iulie 2007. La 1 mai 2013, în acest program erau înrolați 5122 pacienți din 16 țări. Marea majoritate a pacienților a prezentat la înrolare> 1 recidivă în anul anterior (65%), a avut scoruri EDSS ≥ 3, 0 (63%) și a fost sub tratament anterior (91%).
Amploarea răspunsului a fost similară în toate populaţiile. Aproximativ jumătate din pacienții care au rămas în studiu pentru o perioadă de minim 2 - 4 ani nu au prezentat activitate a bolii, definită ca absența puseelor și/sau fără progresie EDSS confirmată la 24 săptămâni.
Scleroza multiplă reprezintă o afecţiune cu potenţial dizabilitant semnificativ fiind considerată cea mai frecventă cauză non-traumatică de invaliditate a adultului tânăr. De aceea, cercetările intense care se desfășoară în acest domeniu urmăresc atingerea unor obiective terapeutice din ce în ce mai ambițioase, care au evoluat de la încetinirea progresiei bolii, până la lipsa totală de activitate a bolii – clinic și radiologic, următorul pas fiind obținerea remielinizării.
DORINA
....m-as bucura ca prof. dr. Simu Mihaela sa-si recunoasca si sa-si faca publice si GRESELILE . esecuri sant in medicina dar GRESELILE nu sant permise .....dupa ce medicina a evoluat mult din toate punctele de vedere. fosta pacienta .
May 8, 2015, 11:23 a.m.pacient
ii sugerez d-nei sa citeasca "new name diagnostic , criteria for neuromyelitis optica " 17 july 2015 , pentru a nu mai confunda NMO cu SM. un articol publicat de marii specialisti , cercetatori , diagnosticieni in NMO ,,,,
Oct. 20, 2015, 4:14 p.m.Cristina
Am mare nevoie de ajutor de doua luni jumate ma confrunt cu dureri groaznice de cap. Am fost internata la neurologie cu torticolis si hipertensiune intracraniana, am făcut un computer tomograf care a arătat ca am mastoidita am fost internata si la ORL problemă e ca mastoidita sa vindecat dar durerile continua pa chiar mai rău. Mi.au fost prescrise mai multe tipuri de pastile: topilex carbamazepin brufen si antinevralgice si un ulei de cod cu omega trei. Am terminat tratamentul dar durerile inca persista si nu mai stiu ce sa fac am fost la doi doctori neurologi din Timișoara, care m.au asigurat ca nu am nimic grav la cap dar nu mi.au spus cauza durerii. Va rog ajutați.ma , am nevoie de un sfat de orice ma poate ajuta!!!
June 6, 2018, 6:22 p.m.Alma
Cristina, probabil ca iti lipsesc anumite minerale din creier si feruri. Acestea se gasesc preponderent in seminte. Iti recomand sa introduci diferite tipuri de seminte in alimentatia ta zilnica: in (foarte bune la creier) ,susan, seminte de dovleac, etc. Sper sa-mi urmezi sfatul.
Aug. 24, 2018, 5:53 p.m.