Începând cu 1993 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a considerat că „tuberculoza a creat o situaţie de urgenţă mondială”.
În ţara noastră, incidenţa tuberculozei înregistrează încă valori ridicate, comparativ cu media ţărilor din Uniunea Europeană (locul I între ţările UE şi locul III între ţările Regiunii Europa a OMS), astfel că un răspuns coordonat la nivel naţional împotriva acestei maladii reprezintă o prioritate a politicii sanitare actuale.
Răspândirea tuberculozei depăşeşte sfera serviciilor de sănătate.
Prin adoptarea începând cu 1998 a Strategiei Internaţionale de Tratament sub Directă Observaţie (DOTS) şi prin implementarea Programelor Naţionale de Control a Tuberculozei 1997-2000 si respectiv 2001-2005 (PNCT), în 2003 România înregistrează pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, o tendinţă de scădere a incidenţei cazurilor noi de tuberculoză.
Astfel, cu o rată medie de succes terapeutic a cazurilor noi confirmate bacteriologic de 82%, România se apropie de ţinta globală de 85%.
Cu toate acestea, în anul 2006 în România, s-au înregistrat un număr de 25.422 de cazuri noi şi recidive de tuberculoză (117,8 cazuri la 100.000 de locuitori), cifre care situează România, din păcate, printre primele ţări în Europa.
Evoluţia endemiei prin tuberculoză
Evoluţia incidenţei în România a înregistrat o continuă creştere, de la 55,8%ooo în anul 1985 la 142,2%ooo în anul 2002.
Cauzele care au determinat această creştere au fost: deteriorarea condiţiilor socio-economice şi perturbările survenite în funcţionarea sistemului de sănătate.
Actualmente, se poate vorbi de o tendinţă de „stopare” a creşterii incidenţei globale a tuberculozei, tendinţă confirmată de valorile înregistrate în anii 2005 şi 2006, când incidenţa globală a tuberculozei a continuat să scadă la 123,7%ooo respectiv 117,8%ooo- Fig. 1
Incidenţa cea mai ridicată se înregistrează la populaţia cuprinsă între 22 şi 55 ani.
Incidenţa tuberculozei la copii a crescut continuu, de la 7,9%ooo în anul 1985 până la 48,2%ooo în anul 2002. Se remarcă acelaşi trend descrescător al incidenţei tuberculozei la copii începând cu anul 2003 (44,3%ooo), care continuă şi în 2004 (41,2%ooo), 2005 (33,4%ooo) şi 2006 (31,8%000).- Fig. 2
PNCT a fost coordonat de către MSP, prin Direcţia Generală de Sănătate Publică (DGSP) şi de Comisia de Specialitate Pneumoftiziologie a MSP.
Succesul Programului a fost posibil datorită unei structuri de management bine definite şi funcţionale. Managementul Programului a fost asigurat de către Unitatea Centrală de Management (UCM) din cadrul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“.
La nivel periferic, managementul Programului a fost asigurat de către DSP şi de 50 de manageri (sau coordonatori judeţeni – 41 manageri judeţeni, 6 pentru fiecare din cele 6 sectoare din Bucureşti şi câte unul reprezentând Ministerele Justiţiei, Apărării Naţionale şi Internelor). În fiecare judeţ sunt 3-6 dispensare de pneumoftiziologie (PNF), 189 în total, iar reţeaua de specialitate beneficiază de un număr de aproximativ 900 de medici pneumologi.
Medicii de familie (MF) au fost implicaţi în PNCT în special în mediul rural, prin activităţile de depistare a suspecţilor de tuberculoză şi administrarea tratamentului sub directa observare (DOT).
În fiecare judeţ există cel puţin un spital care deserveşte pacienţii cu tuberculoză (76 spitale PNF cu aproximativ 7.000 de paturi pentru tuberculoză).
În România a fost creată structura relativ originală, Comisia Naţională de Supervizare a Programului compusă din 30 de medici specialişti pneumologi formaţi pentru această activitate. Aceştia supervizează aplicarea prevederilor Programului la nivel naţional.
Diagnosticul şi tratamentul pentru bolnavii de TB sunt în România gratuite. Costurile sunt acoperite din fondurile asigurărilor sociale de sănătate şi din bugetul de stat pentru latura profilactică. Accesul la medicaţie este asigurat de 190 de farmacii cu circuit închis.
Creşterea, în ultimul timp, a incidenţei tulpinilor BK cu chimiorezistenţă şi în special tuberculoza multidrogrezistentă (rezistenţa la cele două droguri majore- HIN şi RMP) impun o monitorizare mai atentă, la nivel naţional şi internaţional, a acestui fenomen. La nivel naţional, avem deja 2 centre de excelenţă pentru terapia şi monitorizarea cazurilor de tuberculoză polichimiorezistente (la Bucureşti şi Bisericani - Neamţ), a căror evaluare (realizată după aproximativ 3 ani de la deschidere) este promiţătoare.
În concluzie, la nivel naţional, existenţa unei reţele de tuberculoză eficiente, a unui Program Naţional bine implementat, atragerea, pe lângă medicii specialişti pneumologi, a medicilor epidemiologi şi a medicilor de familie în această problemă, ca şi, în mod principal, suportul material şi moral al Guvernului României şi Ministerului Sănătăţii Publice, sunt premize imperioase pentru realizarea criteriilor incluse în actualul Plan STOP TB al OMS.
Prof. Dr. Constantin Marica, Preşedinte Secţiunea TB a SRP
Univ. de Medicina şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti
Institutul de Pneumologie „Marius Nasta"
tel: +4021 3356910/1407
VICTOR
Un medic concediat de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Sanpetru, dr. Horia Ionut Leoveanu, a facut dezvaluiri socante despre modul in care sunt tratati bolnavii, teroarea sub care lucreaza personalul si abuzurile care se fac. -Cadavrele erau tinute intr-o camera dezafectata a sectiei de la parter, timp mai multe zile, pacientii erau tratati numai de TBC, chiar daca aveau si alte afectiuni, iar externarile se faceau preferential-, spune Leoveanu. Acestea sunt insa doar o parte din neregulile descrise de Ionut Leoveanu. Medicul Horia Ionut Leoveanu a fost angajat la Spitalul TBC din Sanpetru in iunie 2000. Nu este pneumolog, dar are specializare in medicina generala. Sustine ca medicul Gheorghe Lupu l-a impiedicat sa-si faca meseria. -Am fost efectiv sechestrat in cabinet. Nu puteam examina nici un bolnav si nici sa fac vreo mentiune in fisa. Am observat apoi neregulile la medicamente. Pacientii primeau doar tratament pentru TBC. Daca aveau si alte afectiuni, nu erau tratati. Medicul Lupu ridica din sertare medicatia primita de bolnavi pentru alte afectiuni-, sustine dr. Leoveanu. Acuzat de omor -Am avut un pacient pe nume Andreuca. Suferea de hipertensiune. I-am prescris medicamente pentru aceasta boala. Medicul Lupu a sistat tratamentul dupa trei zile. Starea pacientului s-a inrautatit. Medicul Lupu i-a prescris Furosemid, dar a fost prea tarziu. Bolnavul a facut un accident cerebral. A fost transferat la Neurologie, unde a decedat-, continua medicul Leoveanu. Cazurile sociale nu prezentau interes pentru Spitalul TBC. -Medicul Lupu a refuzat sa efectueze controale pacientilor considerati cazuri sociale. Spunea ca oricum mor si ce conteaza un tigan in minus. Aceste cazuri mi se repartizau mie. Am fost nevoit sa apelez la colegii de alte specialiatti pentru a transfera acesti bolnavi la alte unitati spitalicesti pentru a primi tratament-, spune medicul concediat. Morga in salon O alta problema strigatoare la cer, afirma medicul Leoveanu, se refera la cazurile terminale sau la pacientii decedati care nu aveau acte de identitate. -Cadavrele era tinute intr-o camera dezafectata a sectiei de la parter, timp de mai multe zile. Am vazut cu groaza cum un om slab ca batul se umfla ca un balon. Ca sa nu mai vorbim de miros si de focarul de infectie-. Personalul, redus la tacere Medicul spune ca intreg personalul este terorizat. -Toata lumea tace, desi multi stiu ce se intampla. Angajatii au fost obligati sa plateasca din banii lor costul examenului periodic. Proviziile de iarna ale medicului Lupu erau facute de bucataresele spitalului. De multe ori a luat muncitorii de la spital ca sa-i construiasca lui casa. Isi crestea porcii cu resturile de alimente de la spital. Prin tot spitalul se plimbau caini. Am fost la un pas sa iau paduchi. Spitalul a primit o amenda substantiala de la Sanepid, bani care au fost imputati personalului. Fiecarui angajat i s-au retinut din salariu 150.000 – 200.000 de lei-, a mai spus medicul. Externari preferentiale Spitalul din Sanpetru nu mai are de doi ani o ambulanta proprie. -Bolnavii isi duceau analizele cu masina personala. Si externarile se faceau preferenaial. Daca un bolnav era descoperit in stare de ebrietate, trebuia sa-l externezi. Mergeau apoi la medicul Lupu in dispensar, dadeau ceva si erau din nou internati. Medicul Lupu a efectuat mai multe garzi decat este legal. I-a obligat pe unii dintre colegi sa i le cedeze. Astfel putea lua doua salarii, desi incalca legea-, a mai spus medicul. Frig in saloane Desi exista o dispozitie de la Casa de Asigurari de Sanatate, bolnavii au fost lasati sa tremure de frig. -CNAS a dispus furnizarea de caldura de la inceputul lunii noiembrie, dar centrala termica a spitalului a fost pornita abia in 15 noiembrie, cu regim redus peste noapte. Bolnavii au inceput sa se planga, deoarece tuberculosii au mare nevoie de caldura. Cand am fost de garda, am cerut fochistului sa porneasca centrala pentru ca in saloane erau doar 17 grade-, povesteste medicul. Conducerea nu a facut nimic. Conducerea spitalului nu a luat nici o masura de remediere a problemelor. -L-am informat pe directorul Ciobanu, dar stia care este situatia. Mi-a spus ca asa este omul, nu are ce face. Apoi mi-a prezentat actul de concediere si mi-a spus ca de la 1 martie nu mai lucrez acolo-, afirma dr. Leoveanu. Scuze prin acuze Dr. Gheorghe Lupu spune ca intreaga poveste este o razbunare a dr. Leoveanu. -Din cauza lui am primit amenda de la DSP. A facut o sesizare si au venit in control chiar cand s-a terminat micul dejun si mesele nu erau inca sterse. Este adevarat ca amenda a fost platita din banii celor vinovati pentru asta-, a declarat ieri dr. Lupu. In privinta camerei mortuare, Dr. Lupu spune ca aceasta este dezinfectata dupa ce cadavrele sunt ridicate. Cat despre porcii despre care vorbea dr. Leoveanu, seful sectiei spune ca acestia sunt ai unor angajati care locuiesc in fostele cladiri ale spitalului. -Oamenii si-au facut gospodarie si isi mai cresc animale-, a explicat dr. Lupu.
March 29, 2018, 8:25 a.m.