Date epidemiologice
În zilele noastre în Europa 1 din 10 pacienţi internaţi pot contacta o infecţie asociată îngrijirilor medicale.
Infecţia nosocomială
Este infecţia care nu era prezentă în momentul internării, şi care a debutat la mai mult de 48 de ore de la momentul internării.
Pentru a vedea amploarea fenomenului, în America au fost în anul 2007 1.7 milioane de infecţii, 99.000 de decese, cu un cost total generat de 13.6 miliarde de dolari. Infecţiile legate de actul de îngrijire medicală sunt rezultatul cel mai frecvent al îngrijirii deficitare a pacienţilor în întreaga lume (OMS)
În America, unele sisteme de asigurări refuză să plătească aceste infecţii, dacă ele puteau fi prevenite prin metode obişnuite (Medicare).
Infecţiile fungice invazive (IFI) rămân o cauză importantă de mortalitate şi morbiditate. Candida este a patra cauză de sepsis în America şi a şasea în Europa, iar candidoza invazivă e asociată cu 49% din decesele în sectoarele de terapie intensivă.
Aspergilllus reprezintă pericolul principal la pacienţii hematologici.
Cazurile de meningită criptococică sunt în număr de 625.000 şi reprezintă o mortalitate de 80% în Africa subsahariană. Costurile unui caz de Aspergillus sunt estimate în SUA la 99.000 de dolari.
Infecţiile fungice invazive au crescut foarte mult în condiţiile:
• creşterii pacienţilor imunosupresaţi - în special pacienţii infectaţi cu HIV
• chimioterapie
• transplant
• utilizarea de metode invazive
• nutriţie parenterala
În datele Ministerului Sănătăţii, România are numărul cel mai redus din Europa de infecţii de acest tip - aproximativ 1%, deşi programul Sentinel 2012 realizat în 5 Spitale de către Departamentul de control al Infecţiilor Nosocomiale din cadrul Institutului de Sănătate Publică a arătat o prevalenţă între 5 % -10%.
• Infecţiile tractului urinar-24%
• Septicemii-19%
• Pneumonii nosocomiale-15%
• Pneumonii associate ventilatiei mecanice s.a.-13%
• Infecţiile inciziilor chirurgicale-29%( sursa OMS)
În ceea ce priveste infectiile fungice, datele la nivelul României sunt insuficient documentate.
Sunt păreri care susţin creşterea infecţiilor fungice în condiţiile utilizării în ultimii 70 de ani a Penicilinei şi antibioterapiei cu spectru extins, a utilizării cateterelor şi spargerii barierelor naturale, a scăderii Microbiomului şi modificării componenţei florei protective intestinale în ultimii ani.
Medicii din Terapie Intensivă, specialiştii în Boli Infecţioase care tratează cazurile împreună cu Epidemiologii şi Medicii de Laborator văd riscurile spitalizarii prelungite în cazul unei infecţii intraspitaliceşti, unde PREVENŢIA este prima şi cea mai la îndemână metodă.
Cauzele:
A.Managementul
• insuficienta cunoaştere a problemei de către conducerea spitalelor
• sistemele de protecţie, soluţiile şi produsele diverse sunt deficitare, insuficiente, datorită scăderii bugetelor în general sau alocării insuficiente de fonduri în aceste zone
B.Personalul
• spălarea deficitară a mâinilor personalului datorită educaţiei deficitare, a preocupării, sau a presiunii crescute a activităţii (personal insuficient coroborat cu activitatea).
• curăţarea superficială a mijloacelor de lucru (instrumente, dispozitive, suprafeţe), prin presiunea profesioniştilor de a reduce timpii de lucru, sau prin activitatea superficială, cu remanenţa materiilor organice şi implicit, crearea de biofilm.
• dezinfecţie cu soluţii în care nu se respectă diluţiile recomandate de producători şi nerespectarea protocoalelor de sterilizare
• reutilizarea dispozitivelor medicale de unică folosinţă, sau sterilizarea lor „la rece“ cu substanţe dezinfectante, contrar recomandărilor medicale şi a producătorilor, cu bună ştiinţă din lipsa fondurilor, dar şi imposibilitatea de a-i recomanda pacientului să cumpere, interzisă de Ministerul Sănătăţii
• aparate care nu-şi schimbă filtrele corespunzător, devenind bombe biologice în sălile de operaţii
• spitale în reparaţie în care nu se respectă normele epidemiologice
C.Germenii:
• dezvoltarea de germeni multidrog rezistenţi, extrem de agresivi în urma utilizării agresive a antibioterapiei, dar şi a dezvoltării sistemelor de apărare a germenilor
• utilizarea agresivă de antibiotice pre şi post operator doar din argumentul “pazei bune”
• resurse limitate de antibioterapie pentru germenii rezistenţi şi discontinuitate în administrare
D. Dotările
• spitale în care materialele de curăţenie sunt primele sacrificate în detrimentul altor cheltuieli
• preocupările de reabilitare ar trebui să includă şi investiţii în tehnologii preventive
• laboratoare insuficient dotate pentru identificarea germenilor
E. Aparţinători:
• aparţinători care vin în contact cu persoanele internate, fiind purtători de germeni şi care transportă germeni fiind neprotejaţi
• programul de vizite extrem de permisiv după ultimele hotărâri ale Ministerului Sănătăţii – cresc factorii de risc prin lipsa disciplinei.
• mâncarea care necesită reîncălzire
