Activitatea de birou, munca predominant la calculator, utilizarea inadecvată a scaunului, efectuarea unei activităţi profesionale dintr-o poziţie asimetrică (precum a stomatologilor sau chirurgilor) sunt toţi factori care duc la adaptarea inadecvată şi degenerarea structurilor osoase şi musculare a coloanei vertebrale, determinând, la vârste din ce în ce mai precoce, apariţia şi permanentizarea unor dureri de spate fie ele lombare, cervicale sau interscapulare.
Unele persoane încearcă să stea excesiv de drepte pe scaun ceea ce duce treptat la o schimbare de curbură toracică (lordoză toracică) urmată de o regiune de tranziţie superioară C7-T1 foarte proeminentă şi o ştergere a curburii cervicale şi una inferioară T6-T10 de unde se vor face marea majoritate a mişcărilor specifice coloanei dorsale. Această postură poate genera dureri la nivelul schimbărilor de curbură astfel – Occiput-C1 / C1-C2 cu nevralgie de Arnold şi dureri de bază de craniu dar şi iradiate anterior spre tâmple , fie C6-C7 cu dureri iradiate pe braţe putându-se ajunge în timp chiar la hernii de disc cervicale, fie la nivel T8-T10 la schimbarea dintre lordoza lombară şi noua lordoză toracică, sau, în fine, la nivel L4-L5, L5-S1 unde se sprijină întreaga greutate a trunchiului dat de un spate aproape drept neamortizat de curburile lui normale.
O altă categorie este cea care lucrează predominant din poziţie rotată faţă de trunchi, cu braţele mai mult sau mai puţin ridicate. Aceste poziţii duc treptat la scolioze cu rotaţie vertebrală în direcţia poziţiei menţinute multe ore pe zi. În acest caz uneori durerile debutează fie cu dureri lombare datorită statului excesiv de mult în picioare, fie cu dureri intercostale subscapulare – junghiuri intercostale, care treptat duc la restricţionarea mobilităţii toracice, apariţia blocajelor costo-vertebrale si intervertebrale cu generarea de dureri fie cervicale de suprasolicitare (putând genera în timp chiar hernii cervicale) sau periartrită scapulo-humerală de suprasolicitare, articulaţia umărului preluând o parte din gradele de mişcare pe care toracele ar fi trebuit să îl asigure în biomecanica normală a membrului superior.
În cazul ambelor categorii descoperirea şi tratarea cauzelor declanşatorii este cheia unui tratament de succes. De aceea se recomandă un tratament cât mai precoce a durerilor toracice şi lombare înainte de producerea compensărilor ireversibile prin programe de terapie care să conţină atât proceduri de fizioterapie cu scop antialgic antiinflamator cât şi programe personalizate de kinetoterapie care să se adreseze cauzelor generatoare (recâştigarea mobilităţii articulare, forţei şi echilibrului muscular, prevenirea poziţiilor vicioase, redobândirea unei coloane echilibrate si elastice) şi nu efectelor (tratarea doar a zonei dureroase).
