Florin-Dan Popescu Conf. univ. Dr.
Afecţiunile alergice constituie o problemă de sănătate importantă în Europa, costurile de sănătate fiind semnificative. Unul din patru europeni prezintă la momentul actual o formă de alergie respiratorie şi aproape şaptezeci de milioane de europeni suferă de rinită alergică.
Alergia la polen are o prevalenţă în creştere. Sursele de alergene aeropurtate (aeroalergene) cel mai frecvent implicate în alergia respiratorie sunt: acarienii din praful de casă, epiteliile animalelor de companie, gândacii de bucătărie, mucegaiurile şi, nu în ultimul rând, polenurile de graminee, arbori timpurii şi buruieni. Mulţi pacienţi prezintă sensibilizări multiple. Hipersensibilitatea alergică la polen, în special în forme moderat-severe, afectează semnificativ calitatea vieţii pacienţilor. Alergia la polen are în România caracter sezonier şi se poate manifesta ca rinită alergică, conjunctivită alergică, rinoconjunctivită alergică sau astm alergic. Clasificarea modernă a afecţiunilor alergice respiratorii la polenuri conform recomandărilor internaţionale constă în diferenţierea acestora în forme intermitente şi persistente.
În mod eronat, percepţia publicului larg şi a mass-mediei legată de alergia la polen este deseori aceea că apare numai primăvara. Grăuncioarele de polen care produc alergii respiratorii sunt în marea lor majoritate cele de dimensiuni mici, care apaţin plantelor polenizate cu ajutorul vântului, în timp ce polenurile plantelor cu flori viu colorate, polenizate de insecte, sunt mai mari şi mai grele, având importanţă redusă în polinoză. Sezoanele polenice în România debutează într-adevăr primăvara, dar se întind şi pe perioada verii până toamna. Primăvara devreme este sezonul polenului de arbori şi arbuşti timpurii. De la sfârşitul primăverii până la mijlocul verii este sezonul polenului de graminee sălbatice (iarbă de gazon, iarba câmpului, firuţă, timoftică etc.) şi de cultură (secară, ovăz, orz, grâu). În schimb, vara târziu până toamna este sezonul polenurilor de buruieni. Polenizarea acestor ierburi şi contactul cu grăuncioarele de polen depind de tipul de plantă, cultivarea sau răspândirea ei salbatică, zona geografică, momentul zilei, altitudinea şi curenţii de aer, temperatura şi, nu în ultimul rând, precipitaţiile.
Polenurile de buruieni cu important rol alergizant sunt cel de pelinariţă (Artemisia vulgaris), iarba pârloagelor sau floarea pustei (Ambrosia artemisiifolia) şi pătlagină îngustă (Plantago lanceolata), eliberate în cantităţi mari în special toamna. Buruienile sunt plante rezistente, răspândite pe terenurile lăsate în paragină, printre ruine şi dărâmături, pe marginea drumurilor, pe locurile virane, în zone cu gunoaie, chiar şi în regiuni cultivate cu alte plante sau în grădini neîngrijite.
Cantitatea de polen produsă de buruiana Ambrosia artemisiifolia creşte în condiţiile unei atmosfere bogate în dioxid de carbon, iar poluarea amplifică alergenicitatea polenului. Sporirea concentraţiei de dioxid de carbon induce de asemenea creşterea şi expansiunea altor buruieni, precum Artemisia. Deci modificările de climă şi vreme, precum şi poluarea, au un impact important asupra alergiilor la polenuri de toamnă.
Datele unor studii personale au relevat faptul că în sudul României este importantă sensibilizarea la polenul de graminee, dar şi de buruieni, aspect mai puţin cunoscut. Rolul medicului specialist alergolog în asistenţa pacienţilor cu alergie la polenuri de toamnă este esenţial, acesta va evalua pacienţii şi va realiza investigarea etiologică (a cauzei) prin teste cutanate alergologice in vivo şi/sau teste de laborator in vitro.
Unii pacienţi cu alergie respiratorie la polenuri de buruieni pot avea în plus riscuri de alergie orală sau chiar de anafilaxie la unele alergene alimentare prin reactivitate încrucişată (de exemplu, sindromul morcov-ţelină-Artemisia-condimente, asocierea "pepene-banană-Ambrosia“ etc).
Tratamentul pacienţilor cu alergie la polenuri de toamnă cuprinde, pe lângă măsurile de profilaxie pentru reducerea expunerii la astfel de alergene aeropurtate (în măsura posibilităţilor), şi tratament farmacologic (în funcţie de tipul de alergie şi severitatea ei, în special antihistaminice H1 orale nesedative, glucocorticosteroizi topici cu administrare intranazală, antileucotriene) şi, în cazuri selecţionate, imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate (indicaţie de specialitate), încadrate într-un plan individualizat.
Mihai
4 luni de tratament sanatos care va scapa de alergie, vi se pare mult ? :)
June 15, 2015, 10:03 p.m.Mihai
Daca nu, sunati-ma sa aflati detalii :) 0746259276
July 7, 2015, 10:10 p.m.Catalina
Tot cautand remedii pentru alergii, am descoperit o crema care se numeste Hay Max. Eu am alergie la ambrozie si observ ca de cand o folosesc, ma simt mult mai bine. Eu am gasit-o online pe Longeviv.ro. O recomand!
Sept. 5, 2016, 4:59 p.m.