Dinţii copiilor noştri sunt foarte importanţi pentru dezvoltarea armonioasă şi sănătoasă a acestora.
Foarte multi părinţi neglijează problemele apărute la dentiţia de lapte în ideea că aceşti dinţi oricum se schimbă şi vor creşte alţii. Este o atitudine complet greşită, deoarece ei joacă un rol important în creşterea şi dezvoltarea normală a dinţilor definitivi.
Pierderea timpurie a unui dinte de lapte poate crea probleme în alinierea dinţilor definitivi (prin pierderea spaţiului necesar).
Problemele carioase apărute pe dinţii temporari trebuie rezolvate la timp, pentru a împiedica apariţia complicaţiilor infecţioase care pot afecta mugurele dintelui definitiv.
Alte probleme care apar la copii sunt obiceiurile vicioase (suptul degetului, suzetei, biberonului etc.), care duc la anomalii de dezvoltare dentomaxilară. Pentru a evita aceste probleme este obligatoriu controlul periodic al copilului la medicul dentist, încă de la o vârstă mică, chiar dacă nu sesizaţi probleme reale ale dinţilor de lapte. De asemenea, renunţarea din timp la obiceiurile vicioase ale copilului favorizează o erupţie normală a dinţilor, evitând în multe cazuri tratamentele ortodontice ulterioare.
În cazul în care este necesar un tratament ortodontic, este mult mai indicat ca acesta să fie făcut la vârste mici, deoarece se va obţine nu doar o îndreptare a dinţilor, ci şi o dezvoltare adecvată a maxilarelor.
O problemă frecvent întâlnită la copii este reprezentată de traumatismele dentoparodontale, multe dintre ele producându-se şi în timpul jocului. Deseori, acestea sunt însoţite de leziuni ale părţilor moi şi, de aceea, se neglijează în tratamentul lor leziunile dentoparodontale. La copii, în momentul producerii unui astfel de traumatism, trebuie verificată, atât de părinţi cât şi de medic, zona dinţilor din dreptul traumatismului.
Traumatismele dentare la copii se produc cel mai frecvent în zona frontală, deoarece ei au aceşti dinţi uşor ieşiţi în afară, fiind astfel mult mai expuşi la accidente. Dinţii frontali ai copiilor sunt expuşi la fracturare în timpului unui traumatism cu atât mai mult cu cât sunt afectaţi de carii sau leziuni de structură ale smalţului. Uneori, părinţii cer medicului extracţia acestor dinţi ai copilului, în ideea că un tratament ar fi inutil. Această atitudine este greşită, deoarece extracţia dinţilor temporari afectează erupţia dinţilor definitivi, fiind uneori necesare tratamente ortodontice. Dacă totuşi se impune extracţia dinţilor temporari la vârste mici, este necesară realizarea unor menţinătoare de spaţiu pentru asigurarea erupţiei normale a dinţilor definitive.
Se poate întâmpla ca, în timpul traumatismelor, dintele să fie chiar expulzat din cavitatea bucală. În acest caz este foarte important timpul scurs între momentul accidentului şi momentul prezentării la medic, precum şi condiţiile în care a fost păstrat dintele. Indicăm ca dintele expulzat să fie menţinut în ser fiziologic, iar prezentarea la medicul dentist să fie cât mai rapidă (preferabil la 2-3 ore de la accident), caz în care se poate încerca replantarea dintelui.
În traumatismele dentoparodontale este important să se instituie un tratament cât mai precoce, care să ajute la evitarea consecinţelor negative asupra dinţilor permanenţi.
