INSOLAŢIA
Există un număr mare de "boli cauzate de căldură", dintre care amintim:
1. Insolaţia - creşterea temperaturii corpului până la 41,1 grade Celsius din cauza expunerii la călduri mari asociate cu lipsa de termoreglare a organismului.
2. Epuizarea din cauza căldurii - poate fi un rezultat al insolaţiei; simptomele includ transpiraţie excesivă, dispnee, puls rapid.
3. Epuizarea sincopă - leşin ca rezultat al căldurii excesive.
*sincopă = încetarea subită (momentană sau definitivă) a funcţiei inimii, cu întreruperea respiraţiei, pierderea sensibilităţii şi a mişcărilor voluntare.
4. Crampele cauzate de căldură - crampele musculare sau spasmele care se produc în timpul exerciţiilor fizice în căldură toridă.
5. Iritaţia pielii cauzată de căldură - se produce din cauza transpiraţiei excesive.
Insolaţiareprezintă o formă de hipertermie, o creştere anormală a temperaturii corpului (până la 41,1 grade Celsius), acompaniată de simptome psihice care includ schimbări în sistemul nervos. Corpul uman generează căldură ca rezultat al metabolismului şi, de obicei, este capabil să disipeze excesul de căldură prin transpiraţie. Insolaţia însă este o urgenţă medicală care poate fi fatală dacă nu este tratată prompt şi adecvat.
Când temperatura sângelui creşte peste nivelurile normale, un centru de control din creier (hipotalamusul) dă semnale către sistemul circulator, pentru a creşte circulaţia sângelui şi a dilata vasele de sânge din piele. Cu cât sângele curge mai mult prin vasele dilatate, excesul de căldură din sânge se pierde. Dacă acest mecanism nu e suficient pentru a răci sângele, glandele sudoripare încep să producă transpiraţia, care răceşte pielea prin evaporare. Totuşi, dacă temperatura aerului din mediul înconjurător este foarte mare, sângele ar putea să nu facă faţă singur şi să nu scadă temperatura corpului; astfel, când se pierd prea multe fluide din organism, debitul sângelui scade şi temperatura corpului creşte.
Medicamentele pot interfera cu reglarea temperaturii în corp. Unele dintre acesta, la care trebuie să avem grijă, sunt:
- medicamente gastro-intestinale care conţin atropină, butil-scopolamina,
- antidepresive/antipsihotice: haloperidol, fluoxetina (Fluoxin, Prozac),
- antihistaminice: difenhidramina,
- beta-blocante,
- diuretice: clorotiazida,
- medicamentele pentru Parkinson.
Categoriile de persoane cele mai expuse la riscul de insolaţie sunt: copiii, vârstnicii (la care se asociază şi alte afecţiuni - precum bolile de inimă, de rinichi - şi care, prin urmare, sunt mai vulnerabili la deshidratare şi insolaţie), atleţii şi persoanele care lucrează afară în soare.
Simptomele şi semnele insolaţiei
Simptomele insolaţiei se pot asemăna cu cele ale infarctului. Câteodată, persoana poate avea simptomele unei epuizări cauzate de căldură înainte de a face insolaţie.
Printre simptomele epuizării cauzate de căldură regăsim:
- ameţeli,
- vomă,
- slăbiciune fizică,
- oboseală,
- crampe musculare.
Simptomele insolaţiei pot fi următoarele:
- temperatura corpului creşte (totuşi, unele persoane pot dezvolta simptome ale insolaţiei rapid şi neaşteptat, fără să se încălzească în prealabil);
- absenta transpiraţiei, cu piele roşie şi uscată;
- creşterea pulsului;
- dificultăţi în respiraţie;
- comportament ciudat;
- halucinaţii;
- confuzie;
- agitaţie;
- dezorientare.
Insolaţia la copii
Riscul cel mai mare de a face insolaţie îl prezintă copiii şi bătrânii. Pe lângă insolaţia apărută în urma expunerii la soare, copiii mai pot suferi insolaţii dacă sunt lăsaţi nesupravegheaţi în maşină, deoarece temperaturile dintr-o maşină pot creşte periculos de mult, chiar dacă afară nu este foarte cald. Foarte rar, bebeluşi au murit de insolaţie când au fost prea înfofoliţi în pătuţurile lor. Este foarte important ca părinţii să înţeleagă pericolul la care este expus copilul când este lăsat nesupravegheat în maşină. Maşinile ar trebui să fie încuiate când nu se folosesc, pentru a nu risca să intre copilul şi să rămână blocat. De asemenea, mai pot rămâne închise în maşină persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau animale de companie (pisici, câini etc). Animalele de companie pot face insolaţie mai repede decât oamenii, deoarece nu pot transpira la fel de mult ca şi noi. Temperatura din maşini poate creşte până la 93 grade Celsius!!!
Măsuri de prim ajutor în caz de insolaţie
Persoanele cu insolaţie trebuie să fie tratate imediat, pentru a se evita producerea unor daune asupra organelor interne - rinichi, ficat, inimă. Scăderea temperaturii pacientului este un prim pas urgent în tratamentul insolaţiei.
Duceţi victima într-o încăpere răcoroasă, daţi-i jos hainele, udaţi-o cu apă rece, ventilaţi astfel încât să transpire şi puneţi-i pachete de gheaţă sub braţ şi în zona inghinală!
Dacă persoana este capabilă să bea lichide, daţi-i să bea apă rece, nu băuturi care să conţină alcool sau cofeină! Hidratarea pacientului este absolut necesară!
Monitorizaţi temperatura corpului cu un termometru şi continuaţi răcirea până când temperatura corpului ajunge la 38,3-38,8 grade C. Masaţi extremităţile (picioarele şi mâinile) pentru ca sângele rece să se întoarcă la creier.
Nu înfăşuraţi persoana în prosoape/haine umede decât dacă le schimbaţi permanent, deoarece corpul le va încălzi repede şi astfel temperatura corpului nu va scădea!
Întotdeauna anunţaţi serviciile de urgenţă 112! Dacă întârzie, pot să vă dea instrucţiuni prin telefon astfel încât să ajutaţi pacientul cât mai corect.
Măsuri de prevenire a insolaţiei
Cea mai importantă măsură de prevenire a insolaţiei este evitarea deshidratării şi a activităţii fizice în căldură.
Dacă totuşi trebuie să desfăşuraţi o activitate fizică afară când este căldură mare, beţi multă apă şi băuturi speciale pentru sportivi (cu electroliţi şi săruri de rehidratare)! Evitaţi alcoolul, cafeaua şi ceaiul (duc la deshidratare)!
Faceţi pauze frecvente pentru hidratare! Un bun indicator în acest sens poate fi culoarea urinei. O culoare galben închis spre negru indică deshidratarea.
Purtând haine largi, uşoare, permiteţi ca transpiraţia să se evapore şi astfel corpul se răceşte. Pălăriile viu colorate ţin soarele departe de cap şi blochează radiaţiile să afecteze ochii; orificiile de ventilaţie din pălării permit transpiraţiei să răcorească pielea capul.
Puteţi preveni hipertermia punându-vă un prosop umed pe umeri şi pe gât, mai degrabă decât să vă acoperiţi capul cu o haină.
Atunci când afară este foarte cald, evitaţi consumul grăsimilor, al mâncărurilor grase, cu colesterol ridicat! Staţi cât mai mult în casă! Folosiţi ventilatoarele şi aerul condiţionat, dar cu moderaţie, şi nu setaţi o diferenţă foarte mare de temperatură faţă de cea de afară.
