Cum se poate reduce aglomeraţia din spitale?
“Cheltuielile privind asistenţa medicală de urgenţă ar putea fi finanţate din bugetul de stat, întrucât sumele colectate prin asigurările de sănătate nu acoperă în prezent pachetul de bază de servicii medicale” spune ministrul Sănătăţii Dr. Vasile Cepoi.
Da, dar aceastăsoluţie nu ar face decât să ia banii dintr-un buzunar şi să-i bage în celălalt. Atât bugetul de stat cât şi bugetul de asigurări de sănătate sunt tot bani publici, “banii contribuabililor” cum ne place să spunem. Dacă o parte din aceşti bani vor fi orientaţi înspre serviciile de urgenţă, ar fi pe de o parte un lucru bun, urgenţele medicale ar avea finanţare, dar este clar că această operaţiune s-ar face în detrimentul altor servicii (nu ştim care, dar tot publice, pentru că nu îmi închipui că reglementatorii vor veni cu bani de-acasă).
Una dintre problemele asistenţei medicale de urgenţă, supraaglomerarea şi a doua - subfinanţarea unităţilor de primiri urgenţe, ar putea fi rezolvate de cabinetele de medicină de familie, pentru că, ştim destule situaţii în care, pe lângă pacienţi în stare gravă şi cazuri carerealmentenecesitau serviciu medical specializat, la spitale au ajuns şi pacienţi cu probleme minore. Deşi s-au mai făcut îmbunătăţiri în acest sens, încă mai sunt multe cazuri care ar putea fi rezolvate de medicina primară, lucru care ar duce la descongestionarea şi fluidizarea serviciilor spitaliceşti şi la degrevarea de nişte costuri specifice mult prea mari. Atribuţiile cabinetelor de medicină de familie ar trebui completate şi, eventual inițiate programe de instruire suplimentară (poate chiar în compartimentele CPU ale unor spitale cu tradiţie în formare profesională).
În momentul de faţă, în multe cabinete de medicină de familie, asistentele medicale scriu reţete şi ţin registrele de pacienţi, iar pentru un panariţiu sau o injecţie intravenoasă, se face trimitere la spital. Este nevoie de un sistem de reglementare şi de un control profesionalizat pentru astfel de situaţii. Se vorbeşte de mult de factori care ar scădea aglomeraţia din spitale, precum asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare, depistarea precoce a unor boli cronice etc. Abia de aici, dacă lucrurile s-ar mişca, ar putea veni o reală economie la bugetul de asigurări de sănătate şi la cel de stat.
Călin Mărcuşanu
