Stresul psihic este definit ca o stare de tensiune, încordare şi disconfort, determinat de agenţi cu semnificaţie negativă, este un sentiment de frustrare legat de dificultatea rezolvării unor probleme.
Caracteristicile indivizilor aflaţi într-o stare cronică de stres
Dacă aveţi cel puţin 3 dintre caracteristicile următoare, este timpul să vă gândiţi serios la o modalitate de a reduce stresul:
• sentiment constant de urgenţă, grabă; lipsa timpului pentru relaxare;
• tensiune în toate relaţiile, certuri, neînţelegeri, jigniri etc;
• mania „evadării" în camera personală, masină, parc etc;
• senzaţia că timpul curge prea repede, copiii cresc prea rapid etc;
• prea puţin timp dedicat propriei persoane sau cuplului;
• sentiment de vinovăţie determinat de ideea că nu aţi reuşit să faceţi tot ce aţi fi putut face pentru cei dragi din jurul vostru;
Cum afectează stresul diverse organe şi sisteme?
• tractul digestiv - bolile care pot fi provocate sau agravate de stres, includ gastrita, ulcerul gastric sau duodenal, colita ulcerativă şi sindromul colonului iritabil;
• organele de reproducere - tulburări menstruale sau chiar lipsa ciclului menstrual la femei, sterilitate ulterioară, disfuncţii erectile la bărbaţi;
• vezica urinară - incontinenţă, enurezis;
• pilozitatea - pierderea părului cu calviţie (chelie);
• plămânii - exacerbarea astmului bronşic în perioada de stres acut;
• musculatura - tensiune musculară dureroasă;
• sistemul nervos central - agravarea ticurilor nervoase şi a tremurului la bolnavii cu boala Parkinson;
• sistemul imun - scăderea imunităţii organismului şi a capacităţii de a face faţă agenţilor patogeni;
Simptomele psihice care conturează starea de stres sunt anxietatea, irascibilitatea, labilitatea emoţională, sentimentul de insecuritate şi de vină, dificultatea de a lua decizii, incapacitatea de concentrare, lapsus (lacune de memorie sau în vorbire), modificările de comportament, apetitul alimentar modificat, exagerarea consumului de tutun, alcool sau droguri, tulburari ale somnului.
Ce e de facut ?
Specialiştii consideră utile următoarele metode practice de a face faţă stresului:
• identificarea sursei exacte de stres şi a felului în care persoana răspunde la această sursă;
• eliminarea acestei surse, dacă răspunsul persoanei este exagerat (modificări emoţionale extreme, acţiuni necugetate);
• găsirea unor metode sănătoase de a face faţă stresului, de exemplu: practicarea unui sport, dedicarea timpului liber familiei şi prietenilor sau găsirea unui hobby relaxant;
• dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase legate de somn, alimentaţie;
• stabilirea unui regim de muncă, evitarea suprasolicitărilor intelectuale;
• apelarea la un ajutor specializat sau măcar la prieteni şi familie, atunci când stresul devine copleşitor.
Sursa: ProLife Clinics
Iulia pirvu
Iau tratament sanax si dulsevia de 7 luni si simt acum ca reapărut ticurile nervoase la vezica urinara adica simt ca ma arde ce trebuie facut
Jan. 27, 2019, 8:40 p.m.