Hipertensiunea arterială (HTA), cea mai frecventă boală cardiovasculară a adultului, poate apărea cu o frecvenţă mult mai redusă (2% din cazuri) şi la copil. Valorile normale ale tensiunii arteriale la copii depind de vârstă, înălţime şi greutatea corporală, astfel încât la un copilul de până la 5 ani valorile maxime ale normalului sunt 115 mmHg pentru tensiunea arterială sistolică şi 75mmHg pentru cea diastolică, ele putând ajunge la valori de 125-130/80-85 mmHg la copilul mai mare.
Simptomele unui copil cu HTA pot fi: cefalee, greaţă, vărsături, pierderea apetitului, epistaxis, palpitaţii, vertij, tulburări de vedere.
Evaluareaunui copil cu HTA începe cu o anamneză concentrată pe condiţiile sau medicamentele care se asociază sau predispun la HTA. Trebuie căutate în antecedentele familiale rude cu HTA, boli coronariene premature, accidente vasculare cerebrale sau insuficienţă renală, apariţia eclampsiei la mamă (afecţiune care survine la sfârşitul sarcinii, caracterizată prin convulsii asociate unei hipertensiuni arteriale).
Cauzele cele mai frecventediferă în funcţie de vârstă, la nou-născut fiind mai frecvente anomaliile structural renale, arteriale, pulmonare, la copilul mai mare putând apărea chiar HTA esenţială. Condiţiile asociate cu HTA la copil pot fi congenitale (de obicei cardio pulmonare), genetice ( mai frecvent diabetul zaharat ş.a.), farmacologice (anticoncepţionale orale ş.a.), dobândite renale (ex. pielonefrita, trauma renală etc) sau dobândite altele decât cele renale (hipertiroidismul, arsuri).
Diagnosticarea presupune măsurarea corectă a tensiunii arteriale, cu o manşetă potrivită, după un repaus de 10 minute. Se va măsura tensiunea arterială la ambele braţe şi la nivelul membrelor inferioare. În cazul valorilor crescute, se vor monitoriza valorile tensionale timp de 24 de ore cu ajutorul unui aparat Holter. Examenul fizic orientează atenţia spre un anume organ sau sistem (renal, endocrine, nervos central sau cardiovascular) sau spre o cauză predispozantă (obezitate, sedentarism). Evaluarea paraclinică va fi cu atât mai amplă cu cât copilul e mai mic şi creşterea tensională mai mare. Minimul de analize de laborator constă în hemograma completă, electroliţi serici, uree şi creatinină sanguine, acid uric, sumar de urină. Electrocardiograma, ecocardiografia şi radiografia toracică aduc informaţii preţioase privind o eventuală cauză cardiacă a HTA şi impactul bolii asupra organismului. În situaţii impuse de suspiciunea de diagnostic, se vor efectua ecografie renală, de artere renale şi tomografie computerizată abdominal, analiza izotopică sau angiografică a rinichilor şi a fluxurilor lor sanguine, determinări sanguine ale hormonilor tiroidieni etc.
În concluzie, cauzele bolii diferă la copil faţă de adult, majoritatea având forme secundare de HTA şi mai puţin primare. copiii părinţilor cu HTA au o susceptibilitate crescută de a avea creşteri tensionale, iar copiii cu HTA necesită aceeaşi supraveghere şi tratament ca şi adulţii.
Dr. Mădălina Obreja, Medic primar cardiologie
CENTRUL MEDICAL BIO TERRA MED
Tel.:021/315.15.93; 021/315.15.96
Mobil:0723.341.001
